Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » ÎNVĂȚĂMÂNTUL, ÎN CĂUTAREA VIITORULUI EUROPEAN REFORMA EDUCAȚIEI ROMÂNEȘTI, ÎN EPOCA „VIZIUNII SISTEMICE“

ÎNVĂȚĂMÂNTUL, ÎN CĂUTAREA VIITORULUI EUROPEAN REFORMA EDUCAȚIEI ROMÂNEȘTI, ÎN EPOCA „VIZIUNII SISTEMICE“

Şcoala românească se află iar în faţa unui început. Ministerul Educaţiei Naționale a lansat viziunea sistemică „Educația ne unește“, având ca obiective „consolidarea unei viziuni moderne asupra formării elevilor și studenților, în consens cu perspectivele socioculturale și economice ale României, respectiv dezvoltarea unui cadru de dialog constructiv pe această temă“. Evenimentul, găzduit de aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din București, a reunit profesori din învăţământul superior şi din cel preuniversitar, miniştri ai educaţiei din ultimele trei decenii, inspectori şcolari, parteneri ai şcolii din mediul economic şi din cel de dialog social, din organizaţii neguvernamentale, studenţi, elevi, părinţi, reprezentanţi ai mass-mediei.

Ciclu primar șase ani, bacalaureat diferenţiat cu admitere echivalentă în universităţi

Ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, a susţinut o expunere asupra viziunii sistemice „Educația ne unește“, cu implicaţiile ei în plan legislativ, socio-economic şi cultural. Propunerea ministerială, bazată pe aportul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, este ca învăţământul obligatoriu să se desfăşoare între trei şi 18 ani. Noutăţile formale mari ar fi extinderea ciclului primar la șase ani prin trecerea în acest ciclu a clasei V şi prin numerotarea drept clasa I a clasei pregătitoare, gimnaziul de trei ani cu trecerea actualei clase VIII drept clasa IX, bacalaureat diferenţiat, cu drept de admitere în învăţământul superior în funcţie de tipul bacalaureatului promovat. Structural, şcoala obligatorie s-ar împărţi în: educaţia timpurie – trei ani de grădiniţă; învăţământ primar – șase ani în două cicluri, inferior (clasele I-III, făcute cu profesor pentru învățământul primar) şi superior clasele IV-VI, făcute cu acelaşi profesor pentru învăţământul primar din clasele anterioare şi cu profesori de specialitate, la unele materii); gimnaziu – clasele VI-IX; liceu de ştiinţe, socio-umanist, vocaţional (cu bacalaureat diferenţiat pentru fiecare şi cu posibilitate de admitere la studii universitare în ştiinţe şi ştiinţe aplicate, socio-umaniste, vocaţionale), liceu profesional (cu bacalaureat profesional şi cu posibilitatea de a merge numai la studii postliceale); învăţământ profesional finalizat cu certificat de competenţe profesionale. Între gimnaziu şi nivelul următor, va exista evaluarea naţională, cu eventualitatea unui an de recuperare pentru cine nu promovează acest examen.
Structura se află deocamdată în stadiu de propunere, cu invitaţia lansată de analiză şi dezbateri, astfel încât e de aşteptat ca în final să arate altfel decât acum.

Lecţii predate prin colaborare între profesori

Concomitent, va fi elaborat proiectul noii legi a educaţiei naţionale. Ministrul Ecaterina Andronescu a schiţat unele accente de luat în seamă pentru viitoarea lege. Unul dintre acestea ar urma să se refere la autonomia şcolilor şi concomitent la autonomia fiecărui cadru didactic, în sensul adaptării metodelor de lucru la specificul fiecărei clase, al fiecărui elev. În acelaşi spirit, există propunerea unor rute flexibile de formare pentru fiecare elev, cu posibilităţi de trecere în cazul unor nepotriviri, eşecuri etc. Ministrul educaţiei naţionale s-a referit şi la necesitatea de soluţii care să elimine actuala suprapopulare a unor clase. Alte reglementări ar urma să vizeze colaborarea profesorilor în predarea unor lecţii, generalizarea programului tip şcoala după şcoală, posibilitatea colectivelor didactice de a se pronunţa în alegerea directorului ca lider educaţional, delimitarea universităţilor de nivel naţional, regional, local. 

Profesorul, centrul sistemului de educaţie

În cursul dezbaterii care a urmat, prof. dr. Camelia Gavrilă (preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tinerei şi sport a Camerei Deputaţilor) a subliniat că odată cu centrarea activităţii didactice pe elev, există rigori ale sistemului educaţional care trebuie respectate: „Elevii se află într-un timp al achiziţiilor, în care învăţătura, reţinerea de informaţii, tema îşi au locul lor. Uneori vorbim ca şi cum competenţa şi informaţia s-ar exclude reciproc“.

Perspectiva elevilor a fost adusă de Alexandra Rizoiu (Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti), care a reafirmat adevărul potrivit căruia „fiecare om trebuie să aibă acces la educaţie“.

Însoţită de un grup de elevi, prof. Iulia Sfetcu Măndăşescu (profesor Merito 2018, Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti) a oferit o scurtă probă de ceea ce înseamnă dialog dincolo de aparenta barieră a dificultăţilor de exprimare obişnuită, semnalând că în lumea din care vin „există limitări şi mult potenţial“.

Despre valenţele educaţiei a vorbit prof. Genoveva Aurelia Farcaş (inspector şcolar general al judeţului Iaşi).

Cu veche activitate ministerială, inclusiv ca ministru, prof. univ. dr. Remus Pricopie (rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative) a schiţat o retrospectivă a proiectelor legislative, mai ales a celor neconcretizate.

Daniela Vişoianu (preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie) a insistat asupra importanţei formării iniţiale a profesorilor.

Din partea Alianţei Colegiilor Centenare, prof. Sever Popa (directorul Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti) a susţinut ideea cultivării valorilor în educaţie. Sublinierea sa a fost că „dacă în centrul procesului educaţional trebuie plasat elevul, în centrul sistemului de educaţie se află profesorul“.

„Sistemul de educaţie este cel mai important sistem din viaţa socio-economică“, a afirmat prof. univ. dr. ing. Mihai Sorin Cîmpeanu (rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, preşedintele Agenţiei Universitare a Francofoniei).

Lipsa de educaţie dezbină societatea, a fost ideea semnalată de dr. ing. ec. Silvia Vlăsceanu (vicepreşedintele Confederaţiei Patronale Concordia). Una dintre observaţiile sale a vizat dialogul greu stabilit de agenţii economici cu unele conduceri de şcoli, în condiţiile în care dialogul, inclusiv cu părinţi, pentru orientarea elevilor trebuie început din timp.

„Biserica s-a aflat mereu între activii sociali în folosul şcolii naţionale“, a spus preot conf. univ. dr. Constantin Necula (Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu).

Prof. Simion Hancescu (preşedintele FSLI) a anunţat că federaţiile sindicale vor prezenta curând un proiect al statutului cadrelor didactice.

Pentru dialog în elaborările legislative cu toţi actorii implicaţi în educaţie au pledat liderii tinerilor, Petrişor Ţucă (preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România) şi Petru Apostoaie (preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor).

Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr (preşedintele FNS Alma Mater) a conchis în sensul că, după lansarea ideilor în discuţie, trebuie receptate toate reacţiile din societate, în vederea elaborării legii educaţiei ca atare.

F. IONESCU