Socialize

Facebook
Home » Noutati » Învăţământul profesional-dual, un cadru european pentru pregătirea tinerilor, o şansă pentru dezvoltarea economică şi socială a României

Învăţământul profesional-dual, un cadru european pentru pregătirea tinerilor, o şansă pentru dezvoltarea economică şi socială a României

3-1O nouă tentativă de reconsiderare – cu speranţa revitalizării – a învăţământului profesional este în actualitate, cu implicaţiile aferente la nivel social, economic şi educaţional. Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a finalizat dezbaterea publică asupra proiectului legislativ privind dezvoltarea învăţământului profesional-dual. Documentul, reamintesc iniţiatorii ministeriali, „a fost elaborat în urma consultărilor publice, reuniunilor interministeriale şi a feedbackului primit din partea mediului de afaceri. Modificările legislative vor permite reconfigurarea învăţământului profesional-dual”. Experienţe nefaste acumulate în ultimii ani sunt de natură să ridice necesitatea reglementării la nivel de stringenţă. A fost întâi desfiinţarea, practic, a şcolilor profesionale, teoretic fiind vorba doar de o suspendare. Apoi, a tot crescut numărul tinerilor care termină 12 clase şi se opresc imediat din mersul la şcoală, deci nu se prezintă la bacalaureat. În aceste condiţii, ponderea în creştere procentuală de la un an la altul a celor care iau bacalaureatul este înşelătoare, fiindcă rezultă prin raportare la numărul prezenţilor la examen, nu la totalul seriei. Mulţi dintre cunoscătorii sistemului de învăţământ liceal dinăuntrul lui tot atrag atenţia că eşecurile în masă din ultimii ani de la bacalaureat – licee întregi cu unu, două, dacă nu chiar zero procente de reuşită – se înregistrează tocmai în licee tehnologice supradimensionate cu ochii închişi, prin ridicarea unor clase de învăţământ profesional la un rang care nu e de ele. În acelaşi timp, succesul de audienţă al câtorva şcoli profesionale se dovedeşte încurajator în sensul că o reconsiderare a acestei forme de pregătire şi educaţie este posibilă.

Învăţământul dual există doar dacă-l solicită agenţii economici

De ceva timp funcţionează la noi câteva şcoli cu învăţământ profesional de inspiraţie germană – învăţământ în sistem dual, adică partajat între agent economic (practica) şi şcoală (teoria). Există o şcoală cu personalitate juridică (Kronstadt, la Braşov, cu susţinerea unui grup de agenţi economici) şi mai multe şcoli cu forme de acest fel (la Satu Mare, Sibiu, Hunedoara, o tentativă în Bucureşti etc.). Şi succesul din punctul de vedere al solicitărilor pentru pregătirea în sistem dual, şi nevoia acută de a se întreprinde ceva în general pentru formarea profesională a unei numeroase categorii de tineri au determinat autorităţile sistemului educaţional să declare întregul nostru învăţământ profesional drept învăţământ dual. Intenţia este de apreciat, numai că realizarea pare deocamdată confuză, dacă nu chiar discutabilă. Cel mai important semn de întrebare porneşte de la faptul că învăţământ profesional-dual se organizează numai la solicitarea exactă a unui agent economic (asociere de agenţi economici), pentru calificări şi număr de locuri cerute de ei autorităţii şcolare la nivel judeţean. Or, cum poate fi decretat ca atare un întreg sistem, când referirile nu pot fi decât localizate şi dimensionate, şi aceasta numai dacă există cerere?! Se adaugă lipsa unor perspective consistente asupra dezvoltării economico-sociale în plan teritorial, pentru a se putea formula solicitări care să răspundă în mod real necesarului de resurse calificate. În sens şi mai cuprinzător, perspectivele incerte de evoluţie, progresul lent şi parcă eternizata ameninţare a crizei afectează interesul agenţilor economici pentru susţinerea formării propriei forţe de muncă.

Calificări profesionale de nivel 3 şi 4

Dezbaterea publică din această perioadă asupra legiferării învăţământului profesional are ca rezultate definirea acestuia ca organizat „pentru dobândirea de cunoştinţe, deprinderi şi compe­tenţe pentru ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3 şi 4 conform Cadrului Naţional al Calificărilor”. Este, de asemenea, definitorie încadrarea învăţământului profesional în zona învăţământului tehnic, împreună cu învăţământ liceal tehnologic şi învăţământ postliceal.

Viitoarea lege se preconizează să rezolve una dintre problemele de care se lovesc şi alte diverse tentative organizaţionale din sistemul nostru educaţional – condiţionările în ceea ce priveşte efectivele formaţiilor de lucru şi ale unităţilor de învăţământ. Iată, dezbaterea a determinat (poate până la urmă va rezulta că a şi impus) exceptarea de la prevederile referitoare la numărul de elevi în sensul că „se pot organiza unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de elevi, dar nu mai puţin de 100 de elevi, care să ofere educaţie şi formare profesională prin învăţământ profesional”.

Facilităţi fiscale pentru angajatori

Şi dezbaterea proiectului legislativ aflat în actualitate, şi discuţiile ample, la care au participat factori ministeriali din Educaţia Naţională, agenţi economici, patronate, sindicate, reprezentanţi ai administraţiei publice locale etc., au revenit constant la un subiect esenţial pentru reuşita implementării învăţământului profesional – susţinerea şi stimularea prin mijloace financiare a angajatorilor. Un răspuns în acest sens se regăseşte în prevederea potrivit căreia „operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale”. În mod special, încurajator, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dana Dragu, s-a referit la susţinerea agenţilor economici care derulează pregătire profesională pentru elevi nu numai în ceea ce priveşte salarizarea profesorilor şi a tutorilor, şcolarizarea, transportul etc., ci şi în legătură cu dotarea tehnică, amenajarea spaţiilor, materiile prime, materialele etc. Angajatorii vor avea un cuvânt important în elaborarea curriculumului, în evaluarea elevilor, în certificarea la absolvire.

Pregătire profesională gratuită până la 25 de ani

Dincolo de litera legii, proiectatele reglementări în legătură cu învăţământul profesional este de aşteptat să ofere deschidere către soluţii în suferinţa acutizată legată de tinerii care se pierd pe drumul şcolii. „Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 25 ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale. Pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, se pot organiza clase separate de învăţământ profesional”, se preco­nizează conform viitoarei legi, cu sublinierea că programele de pregătire profesională „sunt organizate prin unităţile de învăţământ de stat şi sunt gratuite, pentru persoanele care intră în aceste programe până la împlinirea vârstei de 25 de ani”.

Potrivit unor informaţii ministeriale, numărul elevilor din învăţă­mântul profesional este în creştere – de la 12.000 în anul şcolar 2012-2013 la 47.600 în 2014-2015 şi la încă 20.000 în anul şcolar trecut.

F.  IONESCU