Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Învăţământul românesc, la început de an – Şcoala debutează sub semnul dezbaterilor pe marginea planurilor-cadru pentru liceu şi al unui nou regulament de funcţionare 

Învăţământul românesc, la început de an – Şcoala debutează sub semnul dezbaterilor pe marginea planurilor-cadru pentru liceu şi al unui nou regulament de funcţionare 

 Nici nu s-a dezmeticit bine din aburul dulce al Sărbătorilor de Iarnă, şi şcoala, cu toţi actorii implicaţi în procesul de învăţământ, a intrat abrupt în focul începutului de an, marcat de o serie de măsuri anunţate de  Ministerul Educaţiei, primite, de la caz la caz,  fie cu satisfacţie, fie cu nedumerire, fie cu indignare. Unele dintre ele merită într-adevăr aprecierea colectivă a actanţilor sistemului, cu altele însă este destul de greu să fii de acord. Astfel, ministrul educaţiei naţionale, Liviu Pop, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că, din această toamnă, elevii nu vor mai fi obligaţi să stea de serviciu la intrarea în şcoli, aceştia fiind înlocuiţi de cadrele didactice auxiliare şi cadrele nedidactice, motivul care a stat la baza acestei decizii ministeriale fiind, probabil, faptul că această obligaţie intrată de multă vreme în etosul şcolii româneşti l-ar împiedica pe elev să înveţe, furându-i din timpul acordat studiului. De fapt, decizia ministrului face parte dintr-un pachet de măsuri rezultate în urma modificării  regulamentului de organizare în şcoli.

Conform noilor reglementări, elevii par să fie de departe avantajaţi. Nu doar că nu vor mai face de serviciu pe şcoală, dar nu vor mai putea fi sancţionaţi dacă vin fără uniformă la ore! Uniforma este considerată de o bună parte a părinţilor ca un element de „uniforimzare“, de ştergere a personalităţii…

O altă modificare prevăzută de noul regulament de organizare constă în aceea că elevii nu mai au voie cu telefoane mobile la ore, acestea păstrându-se în locuri special amenajate, setate astfel încât să nu deranjeze orele. În plus, conform aceluiaş regulament, notele nu pot fi folosite ca mijloc de coerciţie: „Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj nu poate fi folosit ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict rezultatele învăţării, conform prevederilor legale“. De asemenea, elevii sau personalul din unitatea de învăţământ nu vor mai fi implicate în strângerea sau gestionarea fondurilor.

O altă măsură îi vizează direct pe dascăli:  acestora le este interzis „să încurajeze acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului şi viaţa intimă privată sau familială a acestuia ori a celorlalţi salariaţi din unitate“. În regulament se mai menţionează – şi credem că toată lumea nu poate fi decât de acord – că părintele sau susţinătorul legal al elevului care nu asigură şcolarizarea în perioada învăţământului obligatoriu este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, ori cu amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei, ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii. Elevii spun că modificările sunt în principiu benefice, dar nu sunt de acord cu faptul că nu au fost consultaţi şi ei pentru a-şi formula propriul punct de vedere.

Cadrele didactice, e limpede, pierd din ce în ce mai mult teren în faţa drepturilor elevilor şi o boare lină de anarhie se face simţită în şcoala românească.

După marele scandal din toamna anului trecut, la finele lui 2017, ministrul educaţiei a reglementat şi folosirea auxiliarelor. Acestea au fost acceptate, în sfârşit, în şcoli, dar (sic!) dascălii vor preda doar după auxiliarele alese de părinţii. Evident că ne punem întrebarea oare în fiecare din cazuri, părinţii sunt mai bine pregătiţi şi mai îndrituţii, deci, decât profesorii să hotărască după ce auxiliare vor învăţa copii lor, dar, desigur, asta este o altă problemă.

Dar poate, de departe, cele mai controversate sunt cele trei variante de planuri-cadru pentru liceu care au fost lansate în consultare publică de Ministerul Educaţiei şi de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE). Revoluţia curriculară merge mai departe, urmându-şi neabătută calea spre demolarea învăţământului românesc. Conform noilor planuri-cadru, se vor înmulţi materiile opţionale, numărul de ore la mai multe discipline fundamentale, extrem de importante pentru bacalaureat, se va reduce şi se va pune accent pe curriculumul la decizia şcolii.

Astfel, în lumina noilor documente, elevii de liceu vor studia Teoria cunoaşterii, Inteligenţa ecologică, Finanţe personale, Fotografie digitală sau Public speaking, drept opţionale, potrivit planurilor-cadru pentru învăţământul liceal.

Prima variantă propusă este cea mai apropiată de actualele planuri-cadru de învăţământ, dar vin, ca element de noutate, cu o echilibrare la nivel de arii sau discipline. Cea de-a doua variantă alocă un număr de ore diferit pe arii/discipline. Prin intermediul curriculumului diferenţiat, se asigură o specializare accentuată. Astfel se vor aloca mai multe ore anumitor discipline.

În sfârşit, cea de a treia variantă acordă o mai mare putere de decizie şcolilor în definirea parcursului educaţional al elevilor. Pe scurt, „vor fi introduse elemente de inovaţie mai profundă în planul de învăţământ, oferind posibilităţi de extindere a domeniilor de specializare. Întăreşte rolul disciplinelor opţionale în conturarea profilui/specializării. Asigură o identitate clară la nivel de arii curriculare, o reprezentare echilibrată a acestora, asigurând un Trunchi Comun relevant la nivel de filieră, profil şi specializare şi o flexibilitate crescută la nivelul CD+CDS“.

Să mai spunem şi faptul că autorii celor trei variante recomandă şi o serie de opţionale pentru în cazul unor discipline ca Matematică-informatică şi Ştiinţele naturii, în opinia lor, aceste obţionale ar fi Astronomia, Inteligenţa ecologică, Descoperiri ştiinţifice, Repararea calculatoarelor, Producţia audio, Chimia şi alimentaţia, Inventica, Geologia, Spaţiu şi timp, Şah, Fotografie digitală, Multimedia şamd. În ceea ce priveşte opţionalele pentru Filologie şi Ştiinţe sociale, aici se propun: Dramă/teatru/teatru educaţional, Dezvoltarea umană, Tehnici de învăţare, Societate şi cultură, Educaţie media, Teoria cunoaşterii, Scriere ficţională/creativă, Discurs public/Public speaking, Jurnalism, Elemente de etnografie şi folclor, Artă şi comunicare, Instituţii europene, Finanţe personale, Etică aplicată, Istoria Filosofiei, Dimensiunea de gen de-a lungul istoriei etc. Toate aceste trei  variante de planuri-cadru este însă de părere fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu (Adevărul Live) vizează, printre altele, diminuarea numărului de ore de Fizică, Tehnologia Informaţiei şi Limbi Străine. Ecaterina Andronescu a criticat dur noile propuneri de planuri-cadru pentru liceu, argumentând că nu poţi să ghilotinezi materii de bază şi să le înlocuieşti cu discipline ce ar trebui să se regăsească în zona extracurriculară. Fostul ministru a anunţat că intenţionează să propună Comisiei de Învăţământ din Senat o întâlnire la finele lunii ianuarie  cu ministrul Pop. Nu poţi să înlocuieşti discipline fundamentale ca Fizica şi Chimia, a mai spus Ecaterina Andronescu pentru Adevărul Live, „cu lucruri care nu ne duc în sus, ci ne coboară pe această scară a valorilor“. Ne-am permis să cităm din declaraţia fostului ministru, pentru că ni s-a părut extrem de pertinentă.

Ministerul Educaţiei vrea să elimine, aşadar, ore de la materii la care elevii români au obţinut performanţe care ne-au plasat şi ne plasează pe primele locuri în competiţii mondiale de presitigiu şi care unele sunt materii de bacalaureat. La Fizică se taie o oră, acelaşi lucru întâmplându-se şi în cazul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării. La clasa a XI-a, tot profilul Real, însă specializarea Matematică-Informatică, a doua limbă modernă nu va mai fi prinsă în trunchiul comun. În locul lor, elevii vor putea alege între una şi trei ore de discipline opţionale. La fel stau lucrurile şi în ceea ce-i priveşte pe elevii de clasa a XII-a. Locul acestor ore care vor dispărea din trunchiul comun, conform iniţiatorilor acestor variante de planuri-cadru, va fi luat de discipline ca Educaţia vizuală, la clasele a IX-a şi a X-a, sau Educaţie artistică, la clasele a XI-a şi a XII-a.

Se introduc orele de Consiliere şi Opţionale la care elevii vor putea studia Biologie marină/Ecosisteme marine, Geologie, Apa şi viaţa sau Animaţie. Conluzionând, nu există nicio diferenţă între modul în care Ministerul Educaţiei (MEN) şi Institului pentru Ştiinţele Educaţiei (ISE) au procedat în cazul planurilor-cadru pentru gimnaziu. Ceea ce s-a întâmplat cu discipline ca Istoria, Limba română, Filosofia sau Logica, la clasele V-VIII, se repetă, acum, în cazul planurilor-cadru pentru liceu. Este greu de înţeles ce se urmăreşte.

De ce se doreşte sacrificarea, ciuntirea unor discipline fundamentale de studiu şi înlocuirea lor cu materii care vor ajuta prea puţin construirea unei instrucţii solide e greu de spus. Poate doar pentru că aşa se întâmplă şi în alte sisteme de învăţământ din lume? Oricum, aşa cum stau lucrurile acum, reforma curriculară seamănă mai curând cu un proces atent monitorizat, de destructurare, cărămidă cu cărămidă, a unui sistem solid de instruire. Evident că nu putem fi decât de acord cu faptul că  sistemul de educaţie anterior lui 1989 nu a fost nici pe departe perfect, dar nici ceea ce se intenţionează în momentul de faţă nu merită lăudat. Efectele se vor vedea în următorii ani, aşa cum s-au văzut şi în cazul altor greşeli grave comise de miniştri ai educaţiei în ultimii 28 de ani.

Revenind la măsurile cu care a surprins ministrul educaţiei întregul sistem de învăţământ preuniversitar la acest început de an, unele sunt bune – cum ar fi interzicerea telefoanelor mobile în timpul orelor de clasă, altele, mai puţin bune – cum este renunţarea, practic, la uniformă sau alegerea de către părinţi a auxiliarelor după care vor învăţa copiii, iar altele, greu de îngurcitat. În această categorie intră  noile planuri-cadru pentru liceu. În cazul acestora chiar este nevoie de o discuţie serioasă, aplicată, cu simţul răspunderii, din partea iniţiatorilor variantelor şi a participanţilor la actul educaţional. Nu în ultimul rând, aceste discuţii trebuie să se poarte cu faţa spre viitor, către cum vor arăta absolvenţii de liceu formaţi în şi de aceste planuri-cadru. Să nu facem greşelile care s-au comis la case mai mari din lume. Iar în ceea ce priveşte noul regulament intern, nu în ultimul rând, ar trebui ca decidenţii să aibă grijă să nu întărâte vântul anarhiei care bate deja prin învăţământul preuniversitar românesc. Vi se pare, de pildă, normal ca, vizavi de măsura ministrului de a interzice accesul telefoanelor mobile în timpul orelor de clasă (de altfel, una dintre măsurile salutare din noul regulament de organizare), elevii să replice că nici profesorilor nu ar trebuie să li se permită să intre la clasă cu telefonul mobil? Atenţie, deci, la măsurile care se iau sub presiuni populiste şi nu ca efect al unor mature dezbateri.

Marcela GHEORGHIU