Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » ISJ Sibiu este implicat în derularea de proiecte naţionale şi internaţionale, cu impact asupra calităţii educaţiei

ISJ Sibiu este implicat în derularea de proiecte naţionale şi internaţionale, cu impact asupra calităţii educaţiei

Interviu cu prof. Claudia Simtion, inspectorul general al ISJ Sibiu


Stimată doamnă inspector general, sunteţi de scurt timp la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu. Cum au fost primele două luni din acest an şcolar pentru dumneavoastră, pentru inspectoratul sibian?

Primele două luni au reprezentat un început de mandat plin de provocări. Anul şcolar 2017-2018 a debutat cu numeroase modificări legislative, care au un impact major asupra şcolii, asupra activităţii cadrelor didactice, a elevilor şi a managerilor şcolari. Mă refer la Legea Manualului, la aprobarea auxiliarelor didactice care vor fi folosite în procesul de predare, la elaborarea şi la avizarea unei oferte generoase RED – resurse educaţionale deschise. De asemenea, ISJ Sibiu a fost implicat, şi pregăteşte reimplicarea, în derularea de proiecte naţionale şi internaţionale, cu impact asupra calităţii educaţiei din judeţul nostru şi din regiune.

În aceste două luni de mandat, pot spune că ISJ Sibiu a avut intervenţii într-o multitudine de evenimente, generate fie de procesul de avizare a resurselor educaţionale, fie de realizarea şi de actualizarea procedurilor operaţionale, necesare pentru derularea tuturor activităţilor din sistem.

La nivel naţional, şcoala se confruntă cu o problemă foarte serioasă în ultimii ani: abandonul şcolar. Care este situaţia în Sibiu?

La începutul anului şcolar putem vorbi despre fenomenul de neşcolarizare, acesta, alături de absenteism, fiind „resursa“ periculoasă care stă la baza abandonului şcolar. Astfel, datele referitoare la neşcolarizare sunt în curs de colectare, în vederea realizării situaţiilor statistice şi pentru proiectarea măsurilor corective, care să conducă la prevenţia părăsirii timpurii a sistemului de educaţie judeţean, în anul şcolar în curs. În consecinţă, la finalul semestrului I al anului şcolar trecut, la învăţământul primar s-au înregistrat 55 de elevi neşcolarizaţi, la nivel gimnazial 76 de elevi au fost neşcolarizaţi, iar în învăţământul liceal – zi (clasele IX-X) 27 de elevi au fost înregistraţi ca neşcolarizaţi, faţă de 32 din perioada anterioară. La nivel liceal observăm, aşadar, o uşoară ameliorare a numărului de neşcolarizaţi, ceea ce ne obligă la identificarea şi la aplicarea de soluţii viabile, concretizate în acţiuni de intervenţie educaţională sau socială de sprijinire a grupului-ţintă, în vederea eradicării fenomenului în anul şcolar în curs.

O altă gravă problemă a învăţământului preuniversitar românesc ne-a fost semnalată de către sindicatele din Educaţie. Conform acestora, România este singura ţară din UE care lucrează la catedră cu necalificaţi. Care este situaţia la nivelul judeţului Sibiu?

Din numărul total de 4.777 de posturi didactice din judeţul nostru, în anul şcolar 2017-2018, numărul suplinitorilor necalificaţi este de aro­­ximativ 187. Aşadar, nu pot să concluzionez că la nivelul judeţului Sibiu situaţia încadrării cu personal necalificat poate fi clasificată drept gravă.

O adevărată provocare pentru decidenţii din Educaţie, pentru sistemul de educaţie este reconstruirea învăţământului dual, o verigă vitală pentru sistem, pentru societate, economie, pentru piaţa forţei de muncă. Cum staţi, în judeţul Sibiu, la acest capitol?

Învăţământ profesional dual se organizează după terminarea celor 10 clase de învăţământ obligatoriu, faţă de învăţământul profesional de doi sau de trei ani, care se organizează la sfârşitul clasei a VIII-a, respectiv a IX-a. Învăţământul profesional dual este diferit, deoarece se organizează numai la cererea agenţilor economici.

Un element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev. Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea teoretică tehnică din şcoală (una-două zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (trei-patru zile). Prin urmare, această formă de învăţământ profesional este complementară celor care funcţionează în prezent, iar OUG 94/2014 oferă cadrul legal de organizare, dând deopotrivă posibilitatea ca agenţii economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă de care au nevoie.

În judeţul Sibiu, învăţământul profesional dual a demarat în anul 2014, în baza unui protocol de colaborare încheiat între Asociaţia Româno-Germană de Formare Profesională, formată din SC Brandl RO SRL, SC ODU România Manufacturing SRL, SC HARTING Romania Manufacturing SCS, SC Marquardt Schaltsysteme SCS, SC Wittenstein SRL, cărora li se adauga Primăria Municipiului Sibiu şi Clubul Economic German Transilvania. Între timp, numărul elevilor care se înscriu în acest sistem de învăţământ s-a dublat. De la 56 de elevi înscrişi în primul an de învăţământ dual, s-a ajuns, în anul şcolar 2017-2018, la 104 elevi înscrişi. Pentru promovarea formei de învăţământ profesional dual, Şcoala Gimnazială Slimnic a demarat proiectul „Asta vreau eu!“. Obiectivele proiectului sunt: orientarea vocaţională înspre învăţământul profesional dual şi creşterea gradului de incluziune a elevilor din învăţământul gimnazial în această generoasă formă de învăţământ. Acest proiect al şcolii din Slimnic este derulat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu şi cu SC Marquardt Schaltsysteme SCS. În acest an, proiectul „Asta vreau eu!“ se va extinde la nivel judeţean, iar începând cu anul şcolar următor se va desfăşura la nivel naţional.

Şi la acest început de an şcolar, în jurul manualelor s-a iscat un imens scandal. Care este situaţia la nivelul judeţului Sibiu? În momentul de faţă, au toţi elevii toate manualele pe bănci?

În unităţile de învăţământ se utilizează numai manuale şcolare şi auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi realizate în baza programelor şcolare în vigoare la nivelul disciplinelor de învăţământ din planul-cadru. Manualele reprezintă o resursă, şi nu o normă didactică. Fiind texte multimodale, manualele sunt lucrări complexe şi instrumente importante care stau la baza calităţii rezultatelor procesuale ale educaţiei şcolare.

În judeţul Sibiu, comenzile de manuale pentru clasa a V-a s-au finalizat în perioada 20-23 noiembrie 2017. În afara manualelor de religie ortodoxă, celelalte manuale au ajuns la elevii noştri de clasa a V-a.

Aţi amintit la începutul interviului de Legea Manualelor – controversată, ca orice lege. Legea Manualelor, perspectiva editurii unice şi a monopolului de stat pe cartea şcolară au fost o altă noutate ministerială amplu dezbătută. În opinia dumneavoastră, e bine, e rău ca o singură editură să scoată manuale pe piaţa şcolară românească?

Din punctul meu de vedere, manualul şcolar este o carte impor­tantă, o carte care modelează caractere, conştiinţe şi care dezvoltă abilităţi asociate unor conţinuturi, care în timp se convertesc în cultură generală, tehnică sau de specialitate, atribute necesare pentru asigurarea unui viitor concentrat pe valori autentice. Astfel, editura unde se tipăresc manualele este mai puţin importantă, în situaţia în care acestea circulă deja în variantă digitală.

Ce vă aşteaptă în următoarea perioadă de timp? Cu ce se va confrunta Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu în lunile care urmează? Nu în cele din urmă, cu ce speranţe priviţi spre acest an şcolar?

În sistemul de educaţie urmează o perioadă „fierbinte“, marcată de simularea/susţinerea probelor scrise din cadrul examenelor naţionale pentru elevi: Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a 2018 şi examenul de bacalaureat 2018, sau derularea probelor scrise ale examenului de titularizare pentru cadrele didactice şi ale examenului de definitivare în învăţământ.

Sunt convinsă că vom reuşi să trecem fără probleme şi peste aceste „probe de foc“, care sper  să aibă un final pozitiv pentru toţi cei implicaţi în organizarea şi în desfăşurarea acestora.

În încheiere, le doresc dascălilor, elevilor şi părinţilor acestora un sfârşit de an bun, putere de muncă şi rezultate şcolare care să fie pe măsura efortului depus.

Interviu realizat de Oana PANAIT