Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Evenimente » La ce ne folosesc biblioteconomia și știința informării?

La ce ne folosesc biblioteconomia și știința informării?

BiblioteconomiaDezbatere Târgul Gaudeamus – Carte școlară, ediția a XI-a

Cea de-a XI-a ediție a Târgului Gaudeamus – Carte școlară (19-29 septembrie 2013), organizat de Societatea Română de Radiodifuziune în colaborare cu Primăria Municipiului București și cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, s-a desfășurat, în premieră anul acesta, în incinta unui pavilion expozițional amplasat în Piața Universității. Făcând parte din programul „Lectura”, evenimentul a fost orientat către cartea formativă și materiale auxiliare menite să satisfacă cererea de produse și servicii educaționale la început de an școlar. Oferta celor 40 de expozanți prezenți la Târg a constat într-o gamă variată de manuale școlare și materiale didactice pentru toate disciplinele, dicționare, enciclopedii, ghiduri, titluri din literatura română și universală cuprinse în bibliografia școlară, software educațional, jocuri și cărți pentru preșcolari și, nu în ultimul rând, noutăți editoriale în măsură să stimuleze gustul pentru lectură al tinerilor. Între expozanți s-au numărat edituri importante, distribuitori de carte și materiale de referință, producători de echipamente și material didactic: All, Humanitas, Rao, Editura Didactică și Pedagogică, Grupul Editorial Corint, Curtea Veche Publishing, Casa Radio, Niculescu, Sigma, Aramis, Litera, Meteor Press, Semne, Herald, Trend, Prior Media Group, Okian-Longman, Eurodidactica, Asociația Macedonenilor din România ș.a. Programul a cuprins și două dezbateri legate de importanța învățământului universitar biblioteconomic, a bibliotecii și a lecturii, iar în penultima zi a Târgului s-a desfășurat finala locală a Concursului Național de Lectură „Mircea Nedelciu”, ediția a XI-a.

Joi, 26 septembrie, a avut loc dezbaterea „La ce ne folosesc biblioteconomia și știința informării?” sau „Rolul și rostul bibliotecii și al bibliotecarului”, organizată de Radio România Cultural, manifestare care se înscrie în programul de diseminare a proiectului ACCES – Formarea Profesională Continuă, Calificare/Recalificare – Garanția Succesului pe Piața Muncii pentru Angajați, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Dezbaterea a fost realizată cu sprijinul Universității din București, Facultatea de Litere – Specializarea Știintele Informării și Documentării. Moderatori au fost: realizatorii Mirela Stana, asistent de proiect, și Mirela Nicolae, expert FPC, alături de prof. univ. dr. Ionel Enache, șeful colectivului de Științe ale Informării și Documentării. La întâlnire au participat cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, studenți, bibliotecari, profesori documentariști, manageri de structuri infodocumentare, formatori, muzeografi, editori și jurnaliști.

În deschidere, Mirela Nicolae a arătat că evenimentul este o continuare a tematicii inițiate la ediția de anul trecut a Târgului Gaudeamus – Carte școlară, când s-a abordat problema bibliotecii școlare, a cărții și a lecturii în contextul societății contemporane, constituind subiectul mai multor ediții ale emisiunii „Învățământul azi”. Au fost punctate câteva aspecte principale ale dezbaterii: locul bibliotecii și al bibliotecarului în societatea românească actuală; situația bibliotecilor și a centrelor de informare și documentare (CDI), precum și a personalului care lucrează aici; lectura între tradiție și modernitate; importanța formării profesionale. Provocarea la discuție a fost lansată prin două întrebări: „La ce ne folosesc biblioteconomia și știința informării?” și, dacă sunt utile, atunci „Care sunt motivele pentru care cererea din partea candidaților este tot mai redusă?”

Pentru a oferi o imagine clară a situației actuale, prof. univ. dr. Ionel Enache a făcut o scurtă prezentare a Secției de Biblioteconomie, care a funcționat mai bine de jumătate de secol în cadrul Facultății de Litere, menționând faptul că primele cursuri de bibliologie au fost organizate încă din 1932. De această școală se leagă nume de rezonanță precum Nicolae Georgescu-Tistu, Mircea Tomescu, Dan Simonescu, Corneliu Dima Drăgan etc. După înființarea învățământului superior biblioteconomic în București, acesta s-a dezvoltat și în celelalte centre universitare. În anul 1990 a luat ființă prima Secție de Bibliologie și Știința Informării din țară. Odată cu evoluțiile ulterioare și cu schimbarea denumirii în Științele Informării și Documentării, secția a fost subsumată domeniului de studiu Științe ale Comunicării care, la rândul său, aparține domeniului fundamental Științe Sociale și Politice. S-a arătat că în prezent, din păcate, nu mai există o catedră de sine stătătoare, ci doar un colectiv compus din 12 cadre didactice cu o bogată experiență în domeniu, care asigură studenților o bază documentară și tehnologică de înalt nivel și competențe pentru toate tipurile de biblioteci, pregătind specialiști (bibliotecari, redactori și documentariști) în organizarea, gestionarea și diseminarea informației în societatea contemporană. În paralel cu studiile universitare, au fost organizate și cursuri de specialitate destinate bibliotecarilor cu studii medii sau absolvenților de alte profiluri care doresc să îmbrățișeze o carieră biblioteconomică.

Prof. univ. dr. Mircea Regneală, președintele Asociației Bibliotecarilor din România (ABR) și specialist cu vastă experiență în domeniu, s-a declarat a fi dintotdeauna bibliotecar, o meserie nobilă ce merită redescoperită și îmbogățită cu noi valențe, care să corespundă nevoilor moderne de informare, accentuând necesitatea reinventării bibliotecarului complex, după modelul celui din Antichitate și Evul Mediu. Domnia sa a ținut să sublinieze importanța educației în informare, a formării profesionale inițiale și continue, nevoia corelației cu piața muncii și a unei strategii de nivel național care, din păcate, constituie un punct vulnerabil al domeniului la ora actuală. Totodată a abordat problema bibliotecilor școlare și a centrelor de informare și documentare (CDI), accentuând nevoia de conlucrare dintre bibliotecarul școlar, profesorul documentarist și cadrul didactic de predare în realizarea actului educațional. Reliefând importanța publicațiilor de specialitate pentru evoluția științifică, domnia sa a ținut să semnaleze apariția primului „Tratat de biblioteconomie”, publicat la Editura ABR, o lucrare colectivă fundamentală care n-ar trebui să lipsească din nicio bibliotecă întrucât „sintetizează întreaga știință a biblioteconomiei”, oferind metodologii și tehnici biblioteconomice moderne și constituind deopotrivă un instrument util pentru formarea profesională și un ghid pentru cei care doresc să se familiarizeze cu acest domeniu.

Conf. univ. dr. Simona Antonescu a prezentat ofertele pe care le pune la dispoziție învățământul superior biblioteconomic, menționând cursurile pentru bibliotecari și profesori documentariști cu privire la tehnicile de promovare a lecturii văzută pe două paliere – carte și multimedia. Totodată a ținut să precizeze că unul din motivele pentru care nu există multe cereri la acest profil este faptul că în România, spre deosebire de alte țări, meseria de bibliotecar nu este una foarte vizibilă, iar relaționarea cu publicul este deficitară. Alte aspecte care converg la această „criză” a domeniului ar fi: lipsa de vizibilitate a bibliotecilor care nu dispun de acces direct, lipsa de fonduri pentru achiziția de carte – mai ales pentru bibliotecile școlare și cele publice rurale, procentul scăzut de conștientizare a importanței formării și a reconversiei profesionale, lipsa unei suficiente culturi pentru informație, reducerea numărului de posturi de bibliotecar în toate tipurile de biblioteci, decalajul în ceea ce privește gradul de dezvoltare a diferitelor structuri infodocumentare, lipsa de uniformizare a legislației românești cu cea europeană și implementarea unor structuri după principiul „formelor fără fond”.

Mihai Constantinescu, masterand anul II la Specializarea Științele Informării și Documentării, a vorbit despre avantajele alegerii acestui domeniu care oferă oportunități multiple de informare, documentare și gestionare a informației, o deschidere spre alte discipline, modalități de evitare a plagiatului, dobândirea unor abilități și competențe ce țin de cultura informației, care constituie o șansă pentru găsirea și păstrarea unui loc de muncă indiferent de domeniu, întrucât, în societatea bazată pe cunoaștere, „informația reprezintă noul capital”, de aceea „un om informat este un om puternic”.

Luciana Dumitru, bibliotecar metodist la Colegiul Național Gheorghe Șincai, a dorit să menționeze rolul bibliotecarului și al consilierului educațional în promovarea învățământului universitar biblioteconomic, în orientarea școlară și profesională. Pe de altă parte, s-a atras atenția asupra decalajului dintre dotarea tehnică performantă de care beneficiază unele școli și inexistența unor minime condiții de igienă.

Abordând situația bibliotecilor școlare, Liliana Paul, bibliotecar metodist la Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon, a arătat că acestea au devenit nesatisfăcătoare nevoilor elevilor, care sunt tot mai atrași de activitățile, produsele și serviciile oferite CDI-uri, în care văd un posibil viitor.

Asist. univ. dr. Gabriela Baran a ținut să menționeze comple­xitatea muncii profesorului documentarist, care implică o interacțiune permanentă cu întreaga școală. S-a menționat faptul că biblioteca școlară și CDI-ul constituie două structuri infodocumentare care funcționează în cadrul aceleiași instituții de învățământ și, prin urmare, nu trebuie să se excludă una pe cealaltă, ci să colaboreze în mod eficient pentru îndeplinirea funcțiilor lor educaționale.

Proiectul „Educație prin cultură”, prezentat de Valentina Liurcă, profesor documentarist la Liceul Teoretic Dante Alighieri, a oferit un exemplu de bună practică pentru stimularea lecturii și a dezvoltării competențelor necesare. Concluzia a fost că nu sunt atât de importante mărimea și noutatea fondului documentar cât educația pentru lectură și cultivarea de timpuriu a deprinderilor necesare. În acest sens, a fost dat exemplul Colegiului Național Gheorghe Lazăr, instituție de învățământ de renume la nivel național și internațional, afiliat la UNESCO, având o vechime de peste trei sferturi de veac, de care se leagă numele unor mari personalități, precum Alexandru Ioan Cuza, Spiru Haret, Scarlat Demetrescu, Camil Petrescu, Alexandru Graur, Șerban Cioculescu, Alexandru Mitru, Romulus Vulcănescu, Dan Barbilian, George Șovu, Tudor Opriș ș.a. A fost prezentat și un studiu de caz legat de utilitatea tehnologiilor de instruire și comunicare (TIC) în activitatea didactică.

Asist. univ. drd. Gabriela Jurubiță a precizat că noile tehno­logii constituie doar instrumente, care nu rezolvă însă problema informării.

Mihaela Cotfas, bibliotecar metodist la Liceul Teoretic Nicolae Iorga, a pus problema finanțării extrabugetare pentru achiziția de carte utilă și de interes pentru elevi, prin atragerea de fonduri rezultate din proiecte europene.

Carmen Pesantez, director general al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I.C. Petrescu”, a arătat importanța instituției pe care o conduce în sistemul de învățământ preuniversitar, rolul său coordonator, metodologic și de formare profesională. S-a subliniat importanța dezvoltării respectului pentru bibliotecă ca segment-cheie al educației, a cooperării între toate tipurile de structuri infodo­cumentare și aplicarea unui management de bibliotecă eficient, a parteneriatelor instituționale și a implicării factorilor de decizie, rolul asociațiilor profesionale în reprezentarea intereselor membrilor săi, nevoia de profesioniști ai domeniului care să facă față provocărilor induse de societatea cunoașterii, aspecte care întăresc necesitatea existenței unei școli de biblioteconomie puternică.

Finalul întâlnirii a dat naștere altor întrebări și teme de reflexie pentru dezbateri viitoare legate de situația învățământului și a educației din România, în general. Responsabilii de la Radio România Cultural au lansat propunerea, unanim acceptată, de a realiza o emisiune dedicată biblioteconomiei și științelor informării, difuzată pe parcursul mai multor ediții, care să constituie o campanie de conștientizare a tinerei generații, și nu numai, despre importanța de necontestat în educație a acestei discipline.

Carmen PESANTEZ,
director general, Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu”, București