Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „La nivelul județului Neamț, în perioada următoare, nu se vor comasa școli și grădinițe“

„La nivelul județului Neamț, în perioada următoare, nu se vor comasa școli și grădinițe“

Interviu cu prof. Viorel Stan, inspectorul general al ISJ Neamț


Ce se întâmplă în această perioadă la nivelul învățământului nemțean, domnule inspector general Viorel Stan?

Activitatea din învățământul preuniversitar nemțean antrenează următoarele resurse: 143 de școli cu personalitate juridică, 199 de structuri, 15 unități de învățământ particular, în care învață aproape 72.000 de copii și elevi și își desfășoară activitatea peste 8.000 de persoane din toate categoriile: personal didactic (peste 5.200 de norme), personal didactic‑auxiliar (aproape 1.000 de norme), personal nedidactic (peste 1.700 de norme). Este bine să precizez din capul locului că toate aceste resurse sunt funcționale și dau dimensiunea școlii nemțene de azi.

Concret, în acest moment (9 februarie), pregătim examenul de bacalaureat 2018, probele de evaluare a competențelor de comunicare în limba română, într‑o limbă de circulație internațională și probele digitale; activitățile pregătitoare ale bacului ne‑au ocupat o bună parte de timp, dar temeinica pregătire a acestor evaluări, cred eu, este absolut necesară, în condițiile pe care le presupune noutatea momentului.

A treia sesiune de bacalaureat, această noutate cu care a venit Ministerul Educației Naționale sub conducerea lui Liviu Marian Pop, a produs, după cum se știe, nedumerire. Pentru județul Neamț este o provocare?

Se cuvine să abordăm răspunsul la această întrebare din perspectivă multiplă: pe de o parte, din perspectiva candidatului la examenul de bacalaureat, pe de altă parte, din perspectiva cadrului didactic implicat în acest examen și, în fine, pe de altă parte, din punctul de vedere al inspectorului școlar general. Să le luăm pe rând. Eu cred că, din punctul de vedere al candidatului la bacalaureat, acest examen național este o provocare în sine; tot așa, din punctul de vedere al adultului, cadrul didactic implicat în examenul de bacalaureat, acest moment constituie o veritabilă probă de profesionalism; însă, din punctul de vedere al inspectorului general, a treia sesiune a examenului de bacalaureat nu mai constituie o provocare de netrecut. Răspunsul poate fi susținut de capacitatea instituțională și de existența resurselor umane necesare unui astfel de eveniment, iar învățământul nemțean dispune de resursele necesare desfășurării în cele mai bune condiții a unei a treia sesiuni de bacalaureat; dacă luăm în calcul aspectele referitoare la eficiența celei de‑a treia sesiuni și impactul asupra ratei de promovare a examenului, bacalaureatul la cea de a treia ediție constituie o provocare ale cărei efecte pozitive se vor observa în timp. În concluzie, eu cred că a treia etapă a bacalaureatului poate să fie de bun augur, nicidecum o provocare!

Un al doilea val de închideri și comasări de școli și de grădinițe, după cel din perioada ministeriatului lui Daniel Funeriu, a fost anunțat de Ministerul Educației Naționale. Care este situația în Neamț?

Din fericire, în Neamț, acest aspect nu se va configura. Așadar, la nivelul județului Neamț, în perioada următoare, nu se vor comasa școli și grădinițe, aspect care să conducă la unele disfuncții majore în sistemul de învățământ nemțean. Acest aspect a fost evidențiat în cadrul întâlnirilor periodice cu directorii uni­tăților școlare. Modificările de efective, într‑o unitate școlară sau alta, sperăm, nu vor genera convulsii care să pericliteze buna funcționare a preuniversitarului nemțean. Chiar dacă statis­ticile, prin precizia numerică, sunt generatoare de stări de îngrijorare, o abordare optimistă nu trebuie ocolită.

Care este situația învățământului rural nemțean, domnule inspector general? Se confruntă județul Neamț cu fenomenul depopulării? Cum arată școala nemțeană din acest punct de vedere?

Pentru a putea răspunde la aceste întrebări avem nevoie de… puțină statistică. Astfel, în cadrul regiunii nord‑est, județul Neamț se situează pe locul 4, privind numărul de locuitori. Conform unor date statistice pe care le am la dispoziție, în mediul rural trăiesc peste 62% din locuitorii județului; din acest punct de vedere, Neamțul este peste media regiunii, unde se înregistrează un procent diminuat (56,35%) și mult peste ponderea națională, unde procentul celor care trăiesc în mediul rural este de 44,8%. Conform acelorași surse, reduceri importante ale efectivelor școlare au avut avea loc în perioada 2008‑2015, scăderea cea mai semnificativă având loc la categoria de vârstă 15‑24 ani (25,4%); de asemenea, precizăm și faptul că, în același interval, s‑a înregistrat o scădere semnificativă a populației nemțene (16,23%), dar mai mică decât cea înregistrată la nivel național, care a fost de 19,28%.

Învățământul rural nemțean, parte a învățământului național, se încadrează în aceiași parametri pe care‑i generează fenomenul depopulării. Și la noi, în Neamț, câteva aspecte referitoare la demografie se configurează cu pregnanță în ultimii ani. Astfel, se înregistrează un spor negativ al populației de câțiva ani buni, iar fenomenul de îmbătrânire a populației este accentuat și la noi; la acestea se adaugă și migrația tinerilor spre mediul urban și spre alte țări, care au devenit niște realități nedorite. Aceste aspecte conduc, pe de o parte, la depopularea școlilor rurale, pe de altă parte, la creșterea populației în mediul urban: de exemplu, în municipiul Roman și în orașul Tg. Neamț, se constată o creștere mai accentuată a populației școlare, în timp ce, în școlile municipiului Piatra Neamț și ale orașelor Bicaz și Roznov, această creștere este mai potențată. Din punctul de vedere al fenomenului emigrației tinerilor din Neamț, indicele este mai scăzut în comparație cu nivelul înregistrat în regiunea de nord‑est. Asta la o rapidă trecere în revistă a statisticilor.

Așadar, și județul Neamț se confruntă cu fenomenul depopulării, aspect care îl situează la mijlocul unei statistici deloc de invidiat. Fenomenul depopulării școlilor este susținut, ca să spun așa, de cauze dintre cele mai diverse; ca să rămânem în aria de interes, dintre aceste cauze insist asupra uneia, care, în opinia mea, poartă o mare greutate în amplificarea fenomenului depopulării: lipsa măsurilor ferme la adresa acelor familii care nu sprijină copiii pentru a absolvi învățământul obligatoriu.

Ce se va întâmpla cu învățământul nemțean în următoarea perioadă de timp? Cum arată agenda de lucru a Inspectoratului Școlar Județean Neamț?

Pentru semestrul al II‑lea al anului școlar curent, prioritățile Inspectoratului Școlar Județean Neamț decurg din politicile educaționale promovate de Guvernul României, Ministerul Educației Naționale, precum și din strategiile națională, județeană și locală privind dezvoltarea resursei umane, formarea inițială și formarea continuă de‑a lungul întregii vieți. Pornind de la aceste considerente, formulăm câteva dintre reperele activității ISJ Neamț pentru perioada următoare: continuarea procesului de configurare a unui sistem educațional stabil, echitabil și relevant; realizarea tuturor demersurilor în vederea alocării resurselor financiare necesare aplicării politicilor educaționale în județul Neamț; aplicarea corespunzătoare a politicilor educaționale privind educația în toate unitățile de învățământ preuniversitar din județul Neamț; creșterea autonomiei școlilor, în concordanță cu politicile educaționale actuale.

Din punctul de vedere al liniilor de forță, ca să le spun așa, precizez că activitatea inspectoratului școlar va urmări cu consecvență: creșterea performanței școlare prin antrenarea diversificată și adecvată a resursei umane în activitatea de excelență și competițională; realizarea unui act de predare‑învățare‑evaluare de calitate prin raportare la valorile învățământului european; stimularea IPT prin responsabilizarea unităților școlare (pentru anul școlar următor și nu numai); asigurarea funcționalității calitative a sistemului de formare profesională; stabilirea de parteneriate cu agenții economici de profil, cu scopul de a identifica locuri de practică, dar și în vederea colaborării pentru cercetare și dezvoltare, din perspectiva învățământului dual, desfășurarea în condiții de eficiență a activității din învățământul preuniversitar nemțean etc.

 Interviu realizat Marcela GHEORHIU