Socialize

Facebook
Home » Examene » Concursuri » Lectura, creativitatea şi dezvoltarea personală a elevilor. Start în Festivalul Naţional al Cărţii pentru Copii „Bucuria Lecturii“

Lectura, creativitatea şi dezvoltarea personală a elevilor. Start în Festivalul Naţional al Cărţii pentru Copii „Bucuria Lecturii“

 

A pornit la drum o nouă ediţie, a XIII-a, a Festivalului Naţional al Cărţii pentru Copii „Bucuria Lecturii”. Iniţiatorul conceptului şi susţinătorul desfăşurării de-a lungul anilor, Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative Secţiunea România – FICE România, are ca partener în organizarea din acest an Şcoala Gimnazială Nr. 96 Bucureşti. Colaboratori sunt Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, inspectoratele şcolare judeţene, Biblioteca Naţională a României, Palatul Naţional al Copiilor, Asociaţia Editurilor Pedagogice şi Culturale, Uniunea Editorilor din România, Secţia Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, Universitatea Titu Maiorescu, Revista Tribuna Învăţământului. Directorul festivalului, prof. univ. dr. Sorin Ivan, vicepreşedinte al organizaţiei FICE România, a prezentat, cu ocazia conferinţei de lansare desfăşurate la Palatul Naţional al Copiilor, sub genericul „Lectura şi Creativitatea – mijloace ale dezvoltării personale în timpul şcolarităţii”, reperele demersului, văzut ca un eveniment integrator de evenimente.

În prim-plan, creativitatea şi originalitatea

Structural, festivalul cuprinde două secţiuni: „I. Lectură şi Creaţie; II. Evenimente dedicate Cărţii, Lecturii şi Creativităţii”. Primei secţiuni i se pot subsuma, realizate de elevi, „un eseu inspirat din universul lecturilor; o scrisoare către un personaj sau autor favorit; o poveste originală; desene, picturi inspirate de lumea lecturilor; reviste şcolare; cărţi pentru copii şi tineri, scrise de copii, de tineri”. În a doua secţiune, unităţile de învăţământ, comunităţile etc. vor derula „concursuri pe diverse teme, inspirate de universul lecturii; carnavaluri cu personaje din lumea cărţilor; întâlniri cu scriitori şi autori îndrăgiţi; lecturi publice; dezbateri pe tema lecturii şi a cărţii; piese de teatru; recitaluri de poezie; acţiuni interdisciplinare poezia şi muzica – tărâmul magic al artelor; şezători literare”, cu precizarea că „lista acţiunilor şi evenimentelor este deschisă şi rămâne a fi dezvoltată şi diversificată prin alte acţiuni originale şi creative”.

De la cuvinte, la fraze şi poveşti

După chipul marilor festivaluri, ediţia din acest an l-a avut ca invitat special, la deschidere, pe laureatul ediţiei precedente.
Roberta Mitache, distinsă cu Marele Premiu „Bucuria Lecturii“ 2016, acum în clasa a IV-a, a deschis ediţia 2017, vorbind despre propria aventură în lumea cărţii. Cititoare pasionată şi ea însăşi autoare (câştigătoare, ca remarcă specială, într-un palmares deja bogat, a Concursului de Creaţie „Marcela Peneş“) şi interpretă (inclusiv în teatrul profesionist), Roberta a spus foarte simplu: „Îmi place să citesc aşa cum îmi place să mă joc”. Din citit a preluat cuvinte, din ele a început să facă singură fraze şi, mai departe, poveşti. Scurt de tot, a şi oferit esenţializarea unei creaţii de acest fel: povestea literelor năzdrăvane care lucrau cuvinte sub conducerea regelui Alfabet. Provocată de preşedintele organizaţiei FICE România, prof. Toma Mareş, ea a apreciat sloganul ediţiei actuale a festivalului, „Cartea, universul cunoaşterii”, ca fiind prea pentru adulţi, copiii preferând „ceva năstruşnic” sau o comparaţie cu „poarta gândurilor”. Prof. dr. Diana Melnic, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, a fost curioasă cum a început Roberta să citească. Simplu, a fost răspunsul: pe la cinci ani, o plictisea să-i asculte pe alţii cum îi citesc ei, aşa că s-a apucat să le citească ea lor; anterior, făcuse exerciţii, citind ce-i cădea sub ochi pe stradă. Şi acum, pe ce suport citeşte? – a vrut să ştie moderatorul dezbaterii, prof. univ. dr. Sorin Ivan, directorul Tribunei Învăţământului. Răspunsul iar a fost firesc: „Şi pe tabletă, dar mie-mi place cel mai mult pe hârtie”.

Nu numai şcoala e responsabilă de criza lecturii

Unanimi în a admite că există o criză reală a lecturii, participanţii la dezbatere au tras un semnal de alarmă serios asupra responsabilităţilor multiple în acest sens. „Să recunoaştem că nu numai şcoala e responsabilă de această criză”, a afirmat prof. dr. Diana Melnic. „Ponderea părinţilor în dezvoltarea interesului copiilor pentru citit trebuie să fie mult mai mare”, a apreciat o mamă din public.
Aniela Ciliban, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Nr. 194 din Bucureşti, a recunoscut că uneori se loveşte ca de un zid de atitudinea impasibilă a părinţilor faţă de necesitatea lecturii. Este necesară „o educare inclusiv a părinţilor, iar FICE România se implică în educaţie şi sub acest aspect”, a accentuat prof. Toma Mareş. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti  dezvoltă o multitudine de proiecte destinate promovării cărţii, lecturii, coordonate de prof. Elena Ştefan, Inspector şcolar pentru activitatea educativă şcolară şi extraşcolară: „Pentru promovarea lecturii, Inspectoratul şcolar a început din septembrie 2014 în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană proiectul Prima zi la bibliotecă. Scopul este promovarea lecturii şi a atitudinilor pozitive faţă de carte şi lectură în rândul preşcolarilor şi a şcolarilor din ciclul primar.

În Calendarul Activităţilor Educative al ISMB sunt multe proiecte care vizează promovarea lecturii şi a creativităţii elevilor: concursul naţional Reviste şcolare şi jurnalistică, concursul naţional de creaţie literară Tinere condeie şi alte proiecte organizate de unităţile de învăţământ. Acestea sunt: Concurs literar Lectura, un pas spre cultură – Şcoala Gimnazială Grigore Ghica Voievod; Proiect educaţional Cartea de sub bancă dar şi de pe bancă… măcar o dată pe lună – Colegiul Naţional Emil Racoviţă; Proiect cultural/parteneriat educaţional Urmaşii Şcolii Ardelene – Liceul Greco-Catolic Timotei Cipariu; Festivalul Perspective sincretice în abordarea textului literar – Şcoala Gimnazială Pia Brătianu; Festivalul concurs Călătorie în lumea poveştilor – Şcoala Gimnazială Petre Ispirescu; Concursul de creaţie literară Magic Words, Dream Worlds – Colegiul Naţional Spiru Haret; Proiect social Cartea-universul cunoaşterii – Şcoala Gimnazială 142; Proiect cultural artistic Strategii de stimulare a interesului pentru lectură – Colegiul Economic  Costin C. Kiriţescu; Concurs cultural-artistic Create your World – Colegiul Naţional Ion Creangă; Proiect cultural-artistic Cartea, leac pentru suflet – Şcoala gimnazială pentru deficienţi de auz Sfânta Maria; Concursul de creaţie literară Marcela Peneş – Şcoala Gimnazială 190; Concurs literar Ctitori de cultură românească – Colegiul Naţional Mihai Viteazul; Proiect cultural-artistic Liregal – Colegiul Naţional Spiru Haret; Festival concurs Sărbătoarea cireşelor – Grădiniţa Nr. 97; Concurs Cartea, prietena mea – Grădiniţa Albă ca zăpada şi piticii; Concurs de poezie Emoţie de vers – Clubul
Copiilor sector 1; Concurs de creaţii artistice Lumea minunată a piticilor şi calculatorul – Clubul Copiilor sector 6.“

Dimensiunea internaţională a educaţiei făcute prin cunoaştere, învăţare, creativitate a fost reliefată de Lucreţia Băluţă, din perspectiva Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Şcolarii care-şi fac singuri cărţi

Dezbaterea s-a caracterizat printr-o deschidere semnificativă spre concretizarea dezideratelor, fiind oferite numeroase exemple de bune practici în promovarea lecturii. Victoria Păduraru, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Mircea Sântimbreanu din Bucureşti, s-a referit la clubul de lectură din şcoală, unde elevii sunt invitaţi să se implice creativ în actul lecturii, uneori imaginându-şi un alt final decât cel dat de autor vreunei cărţi, alteori, scriindu-şi şi chiar „confecţionându-şi” singuri câte o carte. Ba, constant sunt antrenaţi şi părinţii, şi ei, şi copiii, citindu-şi unii celorlalţi pe rând, măcar câte zece minute. Din partea Uniunii Editorilor din România, directorul Polixeniu Anghel a propus dezvoltarea întâlnirilor între elevi, cadre didactice şi scriitori, cu precădere în biblioteci. Prof. Toma Mareş a insistat asupra responsabilităţii pentru angrenarea copiilor în activitatea de a citi a tuturor profesorilor, nu numai a celor de limba şi literatura română. Prof. Neculai Virgil Botezatu, de la Şcoala Gimnazială Nr. 96 din Bucureşti (şcoală cu o bibliotecă de 20.000 de volume), a sintetizat o situaţie cu care tocmai se confruntase: vorbind la ora de educaţie muzicală despre producerea sunetelor, a constatat că elevii nu auziseră de hertz (Hz), aşa că i-a îndemnat să facă un prim pas rapid, să se informeze, citind pe un suport la-ndemână, pe telefon şi ulterior să aprofundeze printr-o lectură dintr-o sursă cu informaţii asupra subiectului. Dialogul artelor constituie o direcţie definitorie a ofertei creative subsumate Festivalului-concurs „Bucu­ria Lecturii“, a semnalat prof. univ. dr. Sorin Ivan. Intervenind, prof. Toma Mareş a deplâns dispariţia, practic, din preocupările cadrelor didactice a organizării unor coruri, trupe artistice, carnavaluri etc.

La rândul lor, reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Ialomiţa, Liliana Popescu, Laura Beştelei şi Ovidiu Necula, s-au referit la funcţia socială a educaţiei prin îndrumare către carte. Prof. Gabriela Postescu, ISMB Sectorul 4, a apreciat că experienţa şi rezultatele acumulate de FICE România în derularea evenimentelor sub brandul Bucuria Lecturii merită să fie valorificate într-o abordare strategică. Direcţionarea, a conchis prof. univ. dr. Sorin Ivan, ar trebui să fie, în mod specific, spre elevi, cadre didactice, familii, decidenţi.

F. IONESCU