Socialize

Facebook
Home » Teorii si strategii » Paideia » Limitele de nivel

Limitele de nivel

În fiecare an şcolar, atunci când se dau publicităţii rezultatele finale ale Examenului Naţional de Bacalaureat, cei care l-au susţinut, rudele şi prietenii lor, oamenii care lucrează în sistemul de educaţie, toţi cei care sunt interesaţi din considerente de serviciu de semnificaţiile asociate cifrelor, procentelor etc., dar şi ziariştii care fac din toate acestea un fapt de presă comentează şi afirmă atitudini despre situaţia constatată. O primă informaţie este aceea că promovabilitatea de anul acesta a crescut, ajungând la valori comparabile cu cele de dinaintea introducerii camerelor de supraveghere (undeva la 72,9%). Bineînţeles că ne bucurăm pentru faptul că tot mai mulţi absolvenţi îşi încheie cu bine studiile liceale şi sperăm ca acest fapt să le permită să-şi construiască o viaţă de calitate. Însă o întrebare justificată apare imediat: oare mai mult se va putea? Anul care vine o să fie procente mai generoase de promovabilitate la bac?

Apoi sunt, desigur, analizele făcute pentru fiecare unitate de învăţământ. Pe bună dreptate, şcolile în care toţi elevii au luat examenul de bacalaureat sunt cotate drept şcoli bune, la fel cum şcolile în care cei care au fost declaraţi reuşiţi sunt puţini sau, la limită, chiar nimeni nu a putut să treacă examenul sunt considerate şcoli slabe, care poate ar fi cazul să fie închise. Pentru un liceu sau altul, directorul, cadrele didactice proiectează ţinte de promovabilitate care să fie atinse în anul şcolar următor. De pildă, un liceu în care doar trei elevi nu au luat examenul maturităţii îşi va propune ca în sesiunea viitoare să fie integralist. Dar reuşita depinde de mulţi factori, printre care şi media de intrare în liceu. Corect este ca aşteptările să fie realiste şi să nu ignore situaţia concretă motivaţional-educaţională cu limitele şi cu oportunităţile ei cu tot. De pildă, la Cluj, ultima medie de intrare la Colegiul Tehnic Anghel Saligny a fost 3,77. Oare vor putea trece examenul de bacalaureat elevii respectivi? La polul opus, ultima medie la admiterea la Colegiul Naţional Sfântul Sava, din Bucureşti, este de 9,72, ceea ce evident va determina o bună performanţă şi la finalizarea studiilor liceale. Fiecare şcoală are nivelul său, care se reflectă în activitatea de fiecare zi, dar şi în rezultatele obţinute la examenele de final de ciclu educativ.

Desigur, pentru oricare absolvent sunt importante, în primul rând, rezultatele lui. Pe acestea le analizează în raport cu cele ale colegilor, cunoscuţilor etc. Notele obţinute la fiecare probă sunt comparate între ele. La ce materie a fost luată nota cea mai mare? Pornind de la datele postate pe http://bacalaureat.edu.ro/, putem observa şi, de aici considera drept valabilă, ipoteza conform căreia notele de la proba la alegere sunt, de regulă, cele mai mari pentru elevul în cauză. Cum se explică acest fapt? Poate pentru că, fiind asumat efortul de pregătire ca urmare a unei alegeri, iar nu ca o muncă impusă la un examen obligatoriu, motivaţia a fost mai bună, efortul mai susţinut etc. În acelaşi timp însă se poate constata o omogenitate a notelor unuia sau altuia dintre elevi. De exemplu, cineva a obţinut la prima probă 5,60, la cea de a doua 6, iar la proba la alegere 6,15, fiind respins cu media 5,91. Cum se poate explica această notă? – probabil că se întreabă profesorii lui, părinţii, candidatul însuşi şi fiecare are o variantă de interpretare a stărilor de fapt. O posibilitate de a înţelege situaţia dată este aceea de a accepta nivelul elevului. Pur şi simplu, de atât este prestaţia sa în probele scrise. Acesta îi este nivelul de pregătire. Iar de aici deducem inclusiv limitele impuse de nivel.

Macrosocial – privind întregul sistem de învăţământ –, teritorial pentru diverse localităţi, microsocial, în cazul unei unităţi şcolare, punctual pentru fiecare elev există un potenţial care se actualizează într-o mai mare sau mai mică măsură în examenele naţionale. Ceea ce este apreciat, evaluat, comparat are însă, chiar dacă doar cu o valabilitate de moment, un anumit nivel. Acesta arată până unde este posibilă performanţa, dar, în acelaşi timp, şi care îi sunt limitele. Sigur că, în mod ideal, sunt proiectate aşteptări din ce în ce mai înalte. Sperăm că anul viitor mai mult de 73% din absolvenţii de liceu să îşi promoveze examenul de bacalaureat, să atingă cel puţin 75,83% cât a avut anul acesta Bucureştiul; pentru şcoala în care lucrăm ne vom strădui ca toţi elevii să ia bacul şi aşa mai departe. Dar, în mod concret, realist, ştim că există constrângeri, ameninţări şi limitări. Unele dintre acesta fiind date de chiar nivelul la care au loc demersurile de învăţare.

Obţinerea unor rezultate mai bune la învăţătură, probate inclusiv prin notele de la examenele naţionale, constituie o ţintă ambiţioasă, dar conjugarea eforturilor pentru depăşirea limitelor de nivel este de-a dreptul o provocare. Altfel, faptul că an de an procentele de promovabilitate afişate sunt din ce în ce mai bune poate fi pus pe seama unor contexte favorabile de desfăşurare a examenelor. Atunci când un elev a atins un anumit nivel de pregătire, are anumite competenţe, ne aşteptăm să le poată proba în diversele situaţii de viaţă pe care o să le întâmpine. Atunci când o şcoală are rezultate demne de apreciat, ne dorim să le păstreze pentru mult timp,
să-şi dovedească nivelul înalt la care a ajuns pentru generaţiile care vin. Iar când un întreg sistem de învăţământ are o promovabilitate onorabilă în examene, ne aşteptăm să o păstreze, aceasta să constituie un temei de continuitate şi predictibilitate pe baza căruia să sperăm la un viitor mai bun.

Prof. dr. Cristina Ştefan
Colegiul Naţional Spiru Haret – Bucureşti