Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Lungul drum de la angajament la faptă. Noua lege a educaţiei naţionale, deocamdată doar o promisiune

Lungul drum de la angajament la faptă. Noua lege a educaţiei naţionale, deocamdată doar o promisiune

Noua lege a educaţiei naţionale este pe undeva pe aproape. Chiar se grăbeşte, dacă e să raportăm termene auzite în exprimări publice de ultimă oră din mediul politic la termene asumate de asemenea politic în urmă cu ceva vreme. Va apărea noua lege – altfel, dorită şi necesară în lumea şcolii – la mijlocul anului viitor, în iunie, aşa cum se aude acum? E timp, când proiectul nici nu a fost conturat dincolo de nişte păreri disparate, oricât ar fi ele de autorizate? A rămas ignorat angajamentul de la instalarea actualei puteri executive de a da această lege până la 1 ianuarie 2019?

Daţi înapoi toate termenele ca legea educaţiei să fie gata până la sfârşitul lui iunie

Despre momentul apariţiei viitoarei legi a educaţiei naţionale a vorbit cel mai de curând ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, şi a făcut-o chiar pe ton imperativ, precipitat-mobilizator: „Daţi înapoi toate etapele, toate termenele“, ca noua lege a educaţiei naţionale să apară „la final de iunie“. De ce aşa grabă şi de ce tocmai ministrul finanţelor publice să dea aşa zor? O fi la mijloc vreo stringenţă de reglementare bugetară, ştiindu-se că prin natura domeniului educaţional anul calendaristic (pentru care se construieşte bugetul de stat) şi anul şcolar nu coincid? Totuşi, bugetul nu este o temă de reglementat prin legea educaţiei. De fapt, exprimarea ministrului finanţelor asupra legii educaţiei a survenit într-un context legat de reluarea (a câta oară?!) a dezbaterii crizei forţei de muncă şi a corelării sistemului de învăţământ universitar cu piaţa muncii. Ministrul Eugen Teodorovici a spus că au şi început discuţiile cu Ministerul Educaţiei Naţionale pe marginea unui proiect legislativ care urmează să fie înaintat Parlamentului până în martie, anul viitor. Dezbaterea proiectului ar trebui să constituie o parte din noua legislaţie a educaţiei naţionale în ansamblu: „O luăm uşor-uşor cu ce trebuie să parcurgem, ca lucrurile să se întâmple“, a adăugat ministrul finanţelor publice.

Cât despre motivul pronunţării cu grabă asupra elaborării şi adoptării unei noi legi a educaţiei într-un cadru dedicat pieţei muncii, acest motiv nu poate fi decât găsirea unui cadru solid pentru rezolvarea unei probleme grave cu care se confruntă societatea, şcoala, economia ţării noastre. Ministrul Eugen Teodorovici a subliniat că în viitoarea lege a educaţiei şi-ar putea găsi loc prevederi la învăţământul dual şi în acest sens a invitat companiile interesate de profesionalizarea viitorilor salariaţi prin acest tip de învăţământ să se pronunţe în legătură cu poziţionarea lui legislativă în ansamblul sistemului educaţional.

Liceul tehnologic, restructurat ca un liceu dual

La rândul său, ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, şi-a afirmat susţinerea deplină pentru formare prin învăţământ dual, adică foarte legat de cerinţele practicii: „Toată şcoala profesională trebuie să devină duală. De aceea, am cerut spriijinul mediului de business, mediului economic de care avem nevoie pentru activitatea de practică“. Pe aceeaşi linie a abordării, doamna ministru a apreciat că „liceul tehnologic trebuie să-l restructurăm şi să-l gândim ca un liceu care profesionalizează, un liceu dual, cu două posibilităţi de ieşire“.

De asemenea, doamna ministru s-a referit la eventuala configurare diferenţiată a bacalaureatului: „La ieşire, eu cred că trebuie să rămână opţiunea absolventului de liceului în a susţine un bacalaureat naţional care să-i permită accesul într-o universitate sau un bacalaureat tehnologic sau profesional, care să nu permită accesul în universitate – subliniez acest lucru –, dar care să-i permită la nivelul următor de pregătire un acces la profesionalizare duală“.

Deşi a menţionat că prin această prefigurare exprimă numai o părere personală şi în acelaşi timp ascultă „toate celelalte puncte de vedere“, ministrul educaţiei naţionale a adăugat că pregătirea profesională constituie un „obiectiv pentru societate“.

Achiziţii din şcoală pentru viaţa activă

De la cerinţa socială ar trebui să pornească şi prevederile din viitoarea lege a educaţiei naţionale, a sugerat ministrul Ecaterina Andronescu, prefigurând o serie de întrebări cărora aceasta va fi necesar să le răspundă: „Ce vrem noi de la cei şcoliţi? Vrem să le dezvoltăm personalitatea? Da. Atunci, trebuie să ne uităm în programele şcolare în aşa fel încât acest lucru să se întâmple. De ce pun accent pe acest lucru? Pentru că niciunul dintre cei şcoliţi acum nu cred că o să aibă în perioada activă a vieţii fiecăruia dintre ei un singur job şi atunci trebuie ca personalitatea lor să se poată adapta la schimbările din viaţă. Să nu le ia ca pe nişte şocuri cărora nu pot să le facă faţă“. Ajungând astfel la misiunea şcolii în perspectiva dezvoltării personale şi a evoluţiei socio-economice, ministrul educaţiei naţionale a semnalat că „şcoala trebuie să-i dea celui şcolit acele achiziţii culturale care să-l facă să înţeleagă lumea în care trăieşte, în aşa fel încât el să se simtă parte din această lume“. Totodată, „şcoala trebuie să-i dea acele achiziţii de cunoaştere, încât să poată şi el apoi să-şi ducă viaţa activă aşa cum se cuvinte“.

Cei care se pricep trebuie să lucreze la legea educaţiei naţionale

Pe această bază conceptuală ar urma să fie proiectată şi dezbătută o nouă lege a educaţiei naţionale. „Cei care se pricep trebuie să lucreze la această lege“, a spus ministrul Ecaterina Andronescu, oferind o schiţă a modului de acţiune, care va fi pe „grupuri de lucru“ din care să facă parte cei „care sunt determinaţi să vină în întâmpinarea realizării unei legi moderne“. Competenţa lor este necesar să se îmbine „cu experienţa ministerului“, încât viitoarea lege a educaţiei naţionale „să genereze o viziune de evoluţie a sistemului de învăţământ“.

Referitor la orizontul de timp în care să fie aşteptată noua lege a educaţiei naţionale, doamna Ecaterina Andronescu a săpus că „facem în aşa fel, încât să o terminăm la data la care este planificată“.

1 ianuarie 2019, un termen care nu mai poate fi respectat

Noua lege a educaţiei naţionale are ca termen de concretizare începutul anului care stă să vină, după cum scrie în Programul de guvernare pentru perioada 2017-2020: „Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educaţiei până cel târziu la 1 ianuarie 2019“. Dezideratele sunt cele cuprinse în capitolul „Politici în domeniul educaţiei“. Nu-i mai puţin adevărat că termenul folosit este cel de modificare a legii, nu de elaborare a unei legi noi, însă modificări se tot fac încă din 2011, de la adoptarea legii actuale, iar punerea în pagină (la propriu) a programului de guvernare arată angajamentul privind modificarea legii aşezat ca un subpunct (cel cu numărul 15) dintr-o enumerare de puncte numite „Măsuri“.

Dincolo de interpretări, cert este că educaţia naţională are nevoie de o lege coerentă, stabilă, în a cărei facere cuvântul decisiv să-l aibă unii dintre profesioniştii domeniului.

F. IONESCU