„Misiunea ISJ Dolj este de a susţine asigurarea unui învăţământ de calitate la standarde europene” . Interviu cu prof. Lavinia Craioveanu, inspector general al ISJ Dolj

Stimată doamnă inspector şcolar general, cum arată învăţământul preuniversitar doljean acum, la început de an?
Unul dintre aspectele urmărite de ISJ Dolj la început de an şcolar s-a concretizat în respectarea legislaţiei în vigoare şi a metodologiei de încadrare a personalului didactic. Am căutat să diminuăm inadvertenţele care pot apărea la nivelul unităţilor de învăţământ astfel încât să nu fie perturbat procesul instructiv-educativ. Ca urmare, în cadrul inspecţiei din unităţile de învăţământ s-a urmărit sprijinirea unităţilor şcolare, consilierea cadrelor didactice în procesul de proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional, am încurajat dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare prin consiliere, orientare şcolară şi asistenţă individualizată.
Avem un guvern nou, un premier şi un ministru al Educaţiei nou. Sunt auspicii faste acestea pentru învăţământul preuniversitar?
Obiectivele Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj sunt corelate cu obiectivele Ministerului Educaţiei, cu priorităţile strategice şi planurile de acţiuni sectoriale pentru anul 2016.
Punerea în practică a conceptului de educaţie permanentă (lifelong-learning) reprezintă una din priorităţile sistemului nostru de educaţie, fiind un mijloc de racordare a formării profesionale la noile cerinţe ale societăţii bazate pe cunoaştere.
Misiunea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj este de a susţine asigurarea unui învăţământ de calitate la standarde europene, care să răspundă nevoilor de dezvoltare ale comunităţii. Ne propunem să asigurăm servicii educaţionale de calitate, pentru a dezvolta în rândul tinerilor abilităţi antreprenoriale şi competenţe-cheie, în scopul formării unor personalităţi armonioase, cu gândire autonomă, critică şi creativă şi cu un sistem de valori civice, morale, culturale şi personale autentice.
Trăim în România, unde discrepanţa dintre sat şi oraş este, din păcate, vizibilă. Care este situaţia în judeţul Dolj? Se bucură copiii de la sat de şanse egale cu cei din zona urbană?
Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are şanse de reuşită doar dacă se bazează pe o bună cunoaştere a stării de fapt, respectiv a domeniului ce urmează a fi supus schimbării. La nivelul judeţului Dolj se impune o mai bună cunoaştere a ofertei pieţei economice, a bursei locurilor de muncă în vederea armonizării formării şi calificării tinerilor în vederea integrării acestora pe piaţa muncii, lucru pe care l-am şi demarat.
Unul dintre obiectivele strategiei inspectoratului şcolar este de a promova legătura dintre şcoli şi întreprinderi. Implicarea antreprenorilor şi a companiilor locale în conceperea şi desfăşurarea activităţilor antreprenoriale s-a materializat deja prin acordarea de burse elevilor cu posibilităţi materiale reduse.
De asemenea, învăţământul cu predare simultană este specific zonelor rurale în care numărul de elevi este foarte mic. Din această cauză, elevii învaţă în câte două clase simultane. Chiar dacă pare un lucru simplu, în realitate predarea la clasele simultane prezintă multe dificultăţi care pot contribui la eşecul şcolar al elevilor în cazul în care  nu vor fi depăşite. În acest sens, am redus numărul de clase la învăţământul simultan.
În acest an şcolar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj imple­mentează programul naţional Fiecare Copil în Grădiniţă, gândit în special pentru zonele rurale extrem de sărace şi implementat, începând cu 2010, de către Asociaţia OvidiuRo, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Este un program care va ajuta copiii proveniţi din familii fără posibilităţi materiale, care nu beneficiază de educaţie timpurie şi care încep şcoala cu un decalaj educaţional major faţă de ceilalţi copii. Aceste diferenţe devin din ce în ce mai evidente în timp şi afectează mai târziu participarea lor la şcoală. Sunt convinsă că acest proiect va conduce la creşterea frecvenţei preşcolarilor în grădiniţe, ceea ce pentru mine reprezintă un obiectiv al mandatului meu ca şi scăderea abandonului şcolar.
Având în vedere faptul că la nivelul judeţului Dolj am beneficiat în anii 2014 şi 2015 de acordarea de către Ministerul Dezvoltării a microbuzelor şcolare, asigurăm transportul elevilor către unităţile de învăţământ.
Ce face ISJ Dolj pentru a sincroniza învăţământul cu sistemele de învăţământ europene ?
Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj îşi doreşte un sistem european de educaţie şi formare atractiv, relevant, orientat către carieră, inovaţie, accesibil şi flexibil, care să contribuie la excelenţa şi echitatea în învăţarea pe tot parcursul vieţii. Am fost atât beneficiari, cât şi parteneri în cadrul proiectelor europene care au avut ca grup-ţintă atât cadrele didactice, dar şi elevii din judeţul Dolj. Noul Program POCU (Program Operaţional Capital Uman) susţine educaţia, dezvoltarea compe­tenţelor şi încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii. Ne dorim să devenim parteneri şi beneficiari în cât mai multe proiecte europene deoarece este o oportunitate de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, iar noi ne dorim prin aceste programe să reducem şi să prevenim abandonul şcolar timpuriu şi să promovăm accesul la învăţământul preşcolar, primar şi secundar de calitate. De asemenea, ne dorim îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei învăţământului terţiar şi a accesului la un învăţământ de calitate prin creşterea accesului egal la învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Problemele învăţământului românesc sunt multe. Totuşi, pentru şcoala doljeană, care sunt priorităţile pentru 2016?
În vederea asigurării unor servicii educaţionale de calitate, echipa de conducere a inspectoratului şcolar a identificat modalitatea prin care este posibilă îmbunătăţirea capacităţii liderilor de a îndrepta sistemul educaţional doljean în direcţia bună. Suntem orientaţi spre educaţia de bună calitate, care presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţială, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevii, profesorii de diferite specialităţi şi partenerii educaţionali (părinţi, comunitate, societate civilă, media). Totodată, particularităţile specifice facilitează implementarea noilor abordări didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, formator indirect şi participant activ la propria afirmare şi la dezvoltarea comunitară.
Care sunt direcţiile, urgenţele ISJ Dolj în următorul an?
În conformitate cu concluziile extrase din experienţa anilor trecuţi şi luând în seamă provocările viitorului, ne dorim ridicarea standardelor calitative ale educaţiei formale şi nonformale prin complementarizarea lor în vederea valorificării întregului potenţial al cadrelor didactice şi al elevilor pentru obţinerea unui învăţământ de calitate. De asemenea, urmărim îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul unor schimbări complexe în viaţa de familie, pe piaţa muncii, în interiorul comunităţii şi al societăţii multiculturale, în care fenomenul globalizării este din ce în ce mai prezent.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU