Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Ne-am propus ca educația patriotică, valorile naționale și cunoașterea istoriei poporului român să fie preocupări nu doar pentru profesorii de istorie“

„Ne-am propus ca educația patriotică, valorile naționale și cunoașterea istoriei poporului român să fie preocupări nu doar pentru profesorii de istorie“

Interviu cu prof. Sorin Ion, inspectorul general al ISJ Dâmbovița


Stimate domnule general,  provizoratul prelungit de la educație afectează în vreun fel acest an școlar?

Prin definiție, sistemul de educație din România este unul cu o inerție foarte mare. Lipsa unui ministru cu „normă întreagă“ nu se vede, cu siguranță, direct în activitatea inspectoratelor școlare, cu atât mai puțin în cea a școlilor. Pe de altă parte, un domeniu sensibil ca acesta are nevoie în primul rând de coerență și predictibilitate. Măsuri luate azi și revocate mâine cu siguranță că nu induc acest lucru. Nu trebuie uitat că „durata medie de funcționare“ a unui ministru postdecembrist la educație a fost de circa un an, iar în ultima perioadă, de 6 luni. Este dificil să păstrezi coerența politicilor educaționale în aceste condiții.

Testele grilă de la bacalaureat și evaluarea națională au fost amânate pentru anul viitor, după ce implementarea lor a creat o oarecare confuzie, atât în rândul părinților și elevilor, cât și în cel al profesorilor. Totuși, este necesară introducerea grilelor? Ce rezolvă acestea?  

Întâi de toate să precizăm că se avea în vedere introducerea grilelor doar pentru 40% din notă, fără a se schimba programele de examen.

În ceea ce privește necesitatea, vă pot enumera imediat un număr egal de argumente pro și contra introducerii acestora. Dar am să vă dau doar câte unul. Pozitiv ar fi faptul că evaluarea ar avea o acuratețe sporită și nu am mai întâlni situații în care o notă de 5 la o primă evaluare devine 8 la contestații. Cel puțin pentru obținerea notei 5 nu am avea dubii. Dezavantajul pentru elevi este că nu mai pot primi punctaje intermediare pentru soluții parțiale. Or, la matematică, de exemplu, dacă ai greșit spre finalul rezolvării, vei primi zero puncte. Concluzia: nu există sistem de evaluare perfect, oricare din ele fiind în egală măsură criticabil sau lăudabil.

Începutul fiecărui an școlar implică o activitate intensă la nivelul isj-urilor și al unităților de învățământ. Care au fost/sunt principlalele direcții trasate la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița, în această perioadă?

Obiectivele strategice nu se schimbă fundamental de la an la an. Ne propunem în continuare să asigurăm accesul egal la educație pentru toți cei circa 70000 de elevi și preșcolari ai județului, să creştem calitatea procesului de predare-învăţare-evaluare prin modernizarea abordării învățării, să dezvoltăm învățământul profesional și tehnic. Dar toate acestea sunt ținte care subsumează nenumărate activități punctuale, de la obișnuitele inspecții tematice la implicarea factorilor externi în viața școlii sau la derularea de proiecte din orice fel de fonduri, pentru sprijinirea comunităților dezavantajate.

Domnule inspector general, care este, la acest început de an școlar, dimensiunea şcolii dâmbovițene?

Dacă vă referiți la dimensiune din punct de vedere numeric, funcționăm anul acesta cu 153 de unități cu personalitate juridică, plus unitățile conexe (palatul și cluburile copiilor, Casa Corpului Didactic, clubul sportiv și CJRAE). Așa cum spuneam, puțin sub 70000 de elevi și preșcolari, distribuți relativ egal urban/rural. Ca resurse umane, 5000 de cadre didactice și 1700 personal auxiliar și nedidactic. Numeric, suntem din toate punctele de vedere un județ deasupra mediei naționale. Într-un fel sau altul, aproape fiecare locuitor al județului are de-a face direct sau indirect cu sistemul de educație. Mulți beneficiari, multe probleme…

Cum răspund unitățile de învățământ din județul Dâmbovița cerinţelor actuale  ce definesc un învățământ eficient și de calitate? 

Putem caracteriza calitatea fizică a unei școli din cele două puncte de vedere: autorizația sanitară de funcționare și autorizarea de securitate la incendiu. Dacă în primul caz stăm foarte bine (școlile fără ASF reprezintă circa 2% din total), la autorizațiile de securitate la incendiu situația este mult diferită, sub jumătate din cele care necesită această autorizare o dețin. Cauzele sunt aceleași ca în restul țării, iar cu actuala legislație, cu siguranță va trece mult timp până ce autoritățile locale vor reuși să aducă toate unitățile școlare la standardele cerute.

Cu ce alte probleme se confruntă învățământul dâmbovițean în aceste prime luni de școală?

Mi-e greu să fac un „top 3“ al problemelor, dar voi încerca. Există multe școli la care dotarea cu echipamente IT destinate procesului didactic este deficitară, în condițiile în care progresul tehnologic și programa școlară impun o îmbunătățire a bazei materiale de acest tip.

Necesarul ridicat de microbuze școlare ca urmare a reorganizării rețelei școlare și a îmbătrânirii parcului existent.

Migrația elevilor către școlile din mediul urban, ducând la depopularea școlilor din apropierea orașelor și municipiilor, ca efect al prejudecăților privind calitatea actului educațional în mediul rural. Personal consider că este o falsă problemă, dar cu mentalitățile lupta e mai grea decât pare.

Care sunt, domnule inspector general Sorin Ion, prioritățile pentru anul școlar 2018-2019, țintele pe care și le-a propus ISJ Dâmbovița?

Prioritățile sunt subsecvente direcțiilor strategice pe care vi le-am amintit ceva mai devreme. Chiar dacă par destul de generale, ele se reflectă în munca de zi cu zi nu numai a instituției noastre, ci și a tuturor școlilor din județ: îmbunătățirea rezultatelor elevilor la evaluările naționale, examenele de bacalaureat și de certificare a calificării profesionale, îmbunătățirea frecvenței preșcolarilor și elevilor, prin implementarea unor politici de creștere a siguranței elevilor, de prevenire a abandonului școlar, a fenomenelor de violență, îmbunătățirea ofertei educaţionale din învățământul profesional, prin fundamentarea acesteia pe nevoile  reale ale elevilor și pe cerințele pieței muncii.

În plus, suntem în an centenar. La nivelul tuturor școlilor ne-am propus ca educația patriotică, valorile naționale și cunoașterea istoriei poporului român să fie preocupări  nu doar pentru profesorii de istorie, ci obiective comune ale tuturor celor care se află la catedră. Consider că toate acestea, demonetizate în copilăria noastră, trebuie să-și regăsească locul meritat în educația copiilor noștri.

Interviu realizat de Oana PANAIT