Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Gimnaziu » Noile programe de limbi străine pentru ciclul gimnazial

Noile programe de limbi străine pentru ciclul gimnazial

Apărute în 2009, din dorinţa unei reforme la „firul ierbii“ a programelor de Limba franceză, prin ordinul de ministru 5097/09.09.2009, acestea îşi propuneau să facă trecerea de la o proiectare bazată pe obiective la o proiectare bazată pe competenţe şi în concordanţă deplină cu CECRL.

Noile programe, aprobate prin OMEN 3393/28.02.2017 şi elaborate de un grup de lucru format din profesori de limbi străine (franceză, engleză, spaniolă, italiană) şi verificate de Comisia Naţională a profesorilor de limba franceză, nu sunt separate pe discipline, ci urmăresc un traseu comun pentru toate limbile străine moderne studiate în şcolile din România. Ceea ce le diferenţiază este faptul că sunt separate ca traseu al dobândirii competenţelor, Limba străină modernă 1 de Limba străină modernă 2, dar, de asemenea, în deplină concordanţă cu CECRL.

Aceste programe şcolare pentru Limba franceză, limbă modernă 1 şi limbă modernă 2, aflate în uz în acest moment sunt structurate pe patru paliere, dezvoltarea a patru competenţe generale: receptarea mesajelor orale, producerea mesajelor orale, receptarea mesajelor scrise, producerea mesajelor scrise şi unul adiacent, a cărui abordare se face transversal este Valori şi atitudini.

Programele şcolare care urmează a fi omplementate în 2017‑2018 la clasa a V‑a şi gradual şi la celelalte clase sunt structurate pe patru paliere, dezvoltarea a patru competenţe generale: receptarea de mesaje orale în situaţii de comunicare uzuală, exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală, receptarea de mesaje scrise în situaţii de comunicare uzuală, redactarea de mesaje în situaţii de comunicare uzuală.

Noutatea noilor programe vine din existenţa termenului ataşat fiecărei competenţe generale situaţie de comunicare uzuală şi din existenţa unui capitol distinct numit Sugestii metodologice, care vin în sprijinul profesorilor de limbi străine prin oferirea de diferite tipuri de activităţi prin care pot fi dezvoltate competenţele specifice, subsumate competenţelor generale. De asemenea, o altă noutate o reprezintă existenţa termenului Granatică funcţională, ca termen de continuitate pentru programele de limbi străine de la învăţământul primar şi care aduce la un loc elementele de limbă cu actele de limbaj care se dezvoltă implicit prin comunicare.

Tot în capitolul Sugestii metodologice găsim conţinuturile specifice fiecărei clase, atât învăţăcei ai limbii moderne1, cât şi cei ai limbii moderne 2 puse în următoarea relaţie firească: tematică/temă – acte de limbă – elemente de construcţie a comunicării (gramatică funcţională). Ceea ce se regăseşte implicit, comparativ cu actualele programe în vigoare, este partea de Valori şi atitudini pentru sensibilizarea elevilor asupra elementelor de cultură şi civilizaţie franceză şi francofonă, şi care se doreşte a fi dezvoltată prin proiecte tematice, lucru inexistent, explicit în programele actuale de Limba franceză pentru gimnaziu.

Însă trebuie să avem grijă ca atunci când abordăm un proiect tematic să nu o facem de dragul produsului, ci de dragul procesului, de pe urma căruia elevul îşi dezvoltă toate cele patru competenţe, dar şi competenţele emoţionale (negociere, luare de decizie, găsire de soluţii etc.).

La nivelul Gramaticii funcţionale, lucrurile chiar se schimbă, după cum urmează:

Noua programă limbă modernă 1:

A V‑a • Pronumele interogative qui, que; • Condiţionalul prezent pentru exprimarea politeţii doar la persoana I singular; • Construcţia cu infinitivul: devoir+infinitiv; • Fraza exclamativă; • Adjectivul demonstrativ.

A VI‑a: • Verbele pronominale, reciproce; • Pronumele personal, forme accentuate; • Construcţia temporală il y a; • Pronumele complement COD, COI – utilizare intuitivă; • Condiţionalul prezent pentru exprimarea politeţii sau a propunerii; • Numeralul ordinal (fără vreo limită, de data aceasta); • Numeralul ordinal (fără vreo limită, de data aceasta).

A VII‑a: • Viitorul simplu, pentru a exprima planuri; • Convenţiile specifice pentru comunicare scrisă (bilet, scrisoare); • Pronumele complement la imperativ.

A VII‑a: • Mai mult ca perfectul, trecutul recent; • Condiţionalul prezent pentru exprimarea de condiţii; • Il est interdit de+infinitivul, il est utile de+infinitivul; • Complementul de nume şi al aprtenenţei.

Noua programă Limbă modernă 2

A V‑a: • Condiţionalul prezent pentru exprimarea politeţii.

A VI‑a: • Articolul nehotărât; • Adjectivul posesiv (notre, votre, leur/nos, vos, leurs) – demonstrativ – calificativ – regulile de bază de formare a femininului şi a pluralului – interogativ (quel).

A VII‑a: • Pronumele nehotărât quelque chose/rien, quelqu’un/personne; • Indicativul prezent al verbelor oronominale; • Viitorul simplu al verbelor avoir şi être.

A VIII‑a: • Articolul partitiv, suprimarea cu de/d’; • Adjectivele bon, mauvais, petit – comparaţia neregulată; • Adjectivele nehotă­râte: même, autre.

Programa şcolară actuală, dar şi cea care urmează a fi implementată propun o tratare implicită bazată pe contexte relevante care să dezvolte competenţele elevilor.

Proiectele tematice propuse pentru fiecare clasă în parte vin ca un pretext pentru o învăţare prin lucru, learning by doing după cum spunea John Dewey.

Prof. Valentin CREŢU,
Şcoala Gimnazială Nr. 1, Nuci, jud. Ilfov