Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare »  „Noul curriculum se doreşte a fi unul care să corespundă necesităţilor de formare a elevilor, adaptate la realităţile socio‑economice“

 „Noul curriculum se doreşte a fi unul care să corespundă necesităţilor de formare a elevilor, adaptate la realităţile socio‑economice“

Interviu cu prof. Mihai Stroe, inspectorul general al ISJ Tulcea


Stimate domnule inspector general, nu sunteţi de multă vreme la conducerea ISJ Tulcea. Totuşi, aţi făcut destul de multe într‑un interval de timp relativ scurt. Vorbiţi‑ne despre această perioadă, despre problemele cu care v‑aţi confruntat la nivelul inspectoratului.

În perioada de când mă aflu la conducerea ISJ Tulcea s‑au desfăşurat o serie de activităţi specifice sistemului de învăţământ: examenele naţionale (evaluarea naţională şi bacalaureat), precum şi concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de director şi director adjunct. Toate acestea s‑au desfăşurat în conformitate cu metodologiile care reglementau aceste tipuri de examene şi concursuri şi nu au existat probleme de organizare. A fost o perioadă încărcată, în care au fost antrenate foarte multe cadre didactice la examenele naţionale, iar la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct au participat reprezentanţi ai administraţiilor locale din toate UAT‑urile tulcene, precum şi cadre didactice reprezentante ale consiliilor de administraţie, finalizate fără probleme.

Pe această cale, le mulţumesc cadrelor didactice implicate şi reprezentanţilor UAT‑urilor care au răspuns cu promptitudine la solicitarea Inspectoratului Şcolar şi nu în ultimul rând echipei din inspectoratul şcolar antrenate, de asemenea, în derularea acestor examene şi concursuri.

Cum au reacţionat reprezentanţii şcolii tulcene la apariţia noului curriculum pentru gimnaziu, revoluţionar şi destul de controversat? Aveţi resursele necesare pentru acoperirea tuturor cerinţelor existente în noile programe?

Noul curriculum se doreşte a fi unul care să corespundă necesităţilor de formare a elevilor de gimnaziu, adaptate la realităţile socio‑economice. În vederea aplicării noului curriculum, ce va fi introdus gradual, cadrele didactice implicate vor participa la dezbateri ale programelor de specialitate şi la cursuri de formare organizate prin Casa Corpului Didactic.

Şcoala tulceană dispune de resursele materiale şi umane necesare punerii în practică a noului curriculum.

Planul‑cadru pentru gimnaziu la clasa a V‑a include o nouă disciplină – informatică şi TIC – ce presupune existenţa unui cabinet de informatică, dotat cu echipamente IT (calculatoare, imprimante, video‑proiector etc.). În acest sens, am demarat o inventariere a acestora la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ, urmând ca, prin resurse proprii, să se achiziţioneze acolo unde ele nu există, cu sprijinul nemijlocit al consiliilor locale sau prin redistribuire de la alte instituţii.

Pentru rezolvarea acestei probleme, şi Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat un necesar real al echipamentelor IT, în vederea sprijinirii demersurilor de dotare.

O provocare reală pentru învăţământ este reintroducerea învăţământului profesional‑dual, după o perioadă în care acesta a fost desfiinţat. Ce ne puteţi spune despre această formă de învăţământ la nivelul judeţului Tulcea? Mă refer la necesarul de spaţii, de cadre didactice, de manuale, dar mă refer în acelaşi timp şi la interesul manifestat de absolvenţii de gimnaziu pentru această formă de învăţământ. E mare, e mic?

Învăţământul dual a fost introdus pentru realizarea nevoilor de formare a forţei de muncă necesare societăţilor economice şi de producţie. El implică în formarea elevilor atât şcoala, cât şi societăţile comerciale. Conform noului plan de învăţământ profesional‑dual, elevii se vor specializa în domeniile pe care le‑au studiat în primii trei ani şi pot să urmeze nivelurile 4 şi 5 de profesionalizare. În perioada şcolarizării, tinerii vor fi remuneraţi de companii pentru a se specializa în domeniile în care acestea au nevoie de forţă de muncă. La nivelul judeţului Tulcea au avut loc mai multe întâlniri cu agenţii economici organizate de CLDPS şi Inspectoratul Şcolar Judeţean tocmai pentru a prezenta acest tip de învăţământ şi avantajele acestuia.

Interesul agenţilor economici este unul moderat, probabil aşteptând facilităţi economice şi fiscale, majoritatea amânând intenţia de a participa la acest tip de formare, unii motivând că se implică deja în formarea profesională, referindu‑se la orele de instruire practică, precum şi în acordarea de burse de studiu.

Interesul manifestat de către absolvenţii de gimnaziu la această formă de învăţământ este unul scăzut, datorită alternativelor ce le permit urmarea cursurilor liceale şi amânarea deciziei de orientare profesională.

Cum arată învăţământul din mediul rural tulcean? Cum arată şcoala tulceană rurală? Aveţi un judeţ cu un specific aparte.

Şcoala tulceană din mediul rural este una care se confruntă cu aceleaşi probleme care există la nivel naţional. Dacă ne gândim la infrastructură, aceasta este una corespunzătoare derulării procesului educaţional. Din punct de vedere al resurselor umane, ne putem declara mulţumiţi atunci când vorbim de încadrare, datorită faptului că în foarte multe şcoli învăţământul primar şi gimnazial se desfăşoară simultan. Cu toate acestea, acoperirea catedrelor presupune şi implicarea unor pensionari, iar în situaţii extreme a celor cu studii necorespunzătoare. Din punct de vedere al performanţelor, dacă ne referim la promovabilitate, acestea sunt sensibil egale pe mediile de rezidenţă, urban‑rural.

Delta Dunării, parte a judeţului Tulcea, cuprinde mai multe localităţi, organizate în şapte comune şi un oraş. În aceste localităţi funcţionează unităţi de învăţământ, unde majoritatea formaţiunilor de studiu sunt constituite în regim simultan, iar bugetul alocat este unul insuficient, ca urmare a numărului mic de elevi existent. Încadrarea personalului didactic este greu de realizat din cauza numărului mic de ore alocat disciplinelor de specialitate, precum şi a imposibilităţii de deplasare dintr‑o localitate în alta sau de realizare a navetei. Cu toate acestea, performanţele elevilor se înscriu în media judeţeană, apreciind astfel munca depusă de cadrele didactice.

Cum colaboraţi cu autorităţile locale, prefectură, primării, din zonele rurale?

Colaborarea Inspectoratului Şcolar cu autorităţile locale este una foarte bună, existând o bună comunicare, fapt ce determină alocarea de sprijin şi facilităţi pentru majoritatea şcolilor din judeţul Tulcea. Apreciem, totodată, sprijinul Instituţiei Prefectului, precum şi al primăriilor în rezolvarea tuturor problemelor care au existat în acest an şcolar şi sperăm, în continuare, într‑o bună colaborare.

Să vorbim şi despre abandonul şcolar din zona rurală. Cât de mult influenţează specificul geografic părăsirea/tendinţa minorilor de părăsire timpurie a şcolii?

Rata abandonului şcolar la nivelul judeţului Tulcea pentru anul şcolar 2016‑2017 este una subunitară atât în învăţământului primar, cât şi în cel gimnazial. În acest sens, se fac eforturi la nivelul unităţilor de învăţământ pentru atragerea şi menţinerea elevilor la şcoală, iar pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala inspectoratul şcolar organizează anual învăţământul de tip „A doua şansă“, cu fonduri bugetare, precum şi „Şcoală după şcoală“, mai ales prin programe finanţate cu fonduri europene.

Rata abandonului în mediul rural este uşor peste media judeţului, ca urmare a resurselor materiale precare pentru unele familii, precum şi a migrării populaţiei în alte zone geografice.

Ne preocupă permanent micşorarea ratei abandonului şcolar, prin implicarea şcolii şi a comunităţii locale în vederea identificării resurselor necesare susţinerii familiilor aflate în nevoi, precum şi consilierea acestora.

Ce vă aşteaptă, domnule inspector general, domnule profesor, în următoarele luni care au mai rămas până la sfârşitul acestui an şcolar?

Până la sfârşitul anului şcolar vom continua activitatea de inspecţie şcolară, conform graficului de inspecţii, vom derula activităţile din Calendarul mişcării personalului didactic şi ne vom pregăti pentru organizarea şi derularea examenelor naţionale şi punerea în practică a strategiei naţionale a Ministerului Educaţiei Naţionale.

 Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU