Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » O comunitate care situează educaţia printre priorităţile sale acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi“

O comunitate care situează educaţia printre priorităţile sale acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi“

Interviu cu prof. Leontina-Monica Sună, inspectorul general al ISJ Dolj


Stimată doamnă inspector şcolar general, ocupaţi această importantă funcţie de puţină vreme. Care au fost cele mai mari probleme, urgenţe ale învăţământului doljean cu care v-aţi confruntat încă din primele momente de după instalarea dumneavoastră?

Orice început de drum în acest domeniu trebuie să pornească de la cunoaşterea reţelei şcolare şi a posibilităţilor de dezvoltare a unităţilor de învăţământ. Prima provocare cu care m-am confruntat a fost realizarea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018, proiect realizat în urma unei analize obiective, ancorate în realitatea economică actuală, cu particularităţile existente la nivelul fiecărei unităţi şcolare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. A urmat derularea etapelor de mobilitate a personalului didactic, iar aici nu pot să nu amintesc de etapa de validare de către Consiliul de Administraţie al ISJ Dolj a cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare la data de 1 septembrie 2017 şi au solicitat menţinerea în activitate ca titular în funcţia didactică peste vârsta de pensionare, judeţul Dolj înregistrând cele mai multe solicitări la nivel naţional. Am continuat cu simulările examenelor naţionale şi nu în ultimul rând cu examenul de obţinere a definitivării în învăţământ. Tot în această perioadă am fost gazdele fazei naţionale a Olimpiadei de Religie Ortodoxă şi ale Concursului Naţional „Made for Europe“.

Cum priveşte învăţământul preuniversitar doljean noul curriculum şcolar, această reformă curriculară extrem de curajoasă şi, în consecinţă, controversată?

Elaborarea noului curriculum pentru gimnaziu, începând cu anul şcolar 2017-2018, nu surprinde judeţul Dolj, şcoala doljeană având resursele necesare pentru implementarea noilor programe. Ca să amintesc doar de disciplina Informatică, în judeţul nostru există suficiente cadre didactice calificate care să predea atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Avem, de asemenea, laboratoare de informatică în şcoli, astfel încât predarea acestei discipline să nu fie una pur teoretică.

În ţara noastră se observă o schimbare de accent în privinţa abordării activităţii didactice: de la a fi centrată pe profesor la a fi centrată pe elev. Noile planuri-cadru pun accent pe dezvoltarea competenţelor şi pe formarea de aptitudini. Există o foarte bună colaborare cu principalul furnizor de formare, Casa Corpului Didactic Dolj, care vine în întâmpinarea nevoilor cadrelor didactice cu programe de formare continuă prin intermediul cărora fiecare cadru didactic îşi poate actualiza competenţele didactice de specialitate şi complementare astfel încât să fie satisfăcute toate nevoile de învăţare actuale ale elevilor noştri.

După o bună perioadă de timp în care s-a dorit ca învăţământul obligatoriu să se extindă la 12 clase, iată că realităţile sociale, de pe piaţa muncii, au dus la necesitatea reînfiinţării învăţământului dual. Ce ne puteţi spune despre acesta la nivelul judeţului Dolj? Mă refer la necesarul de spaţii, de cadre didactice, de manuale, dar şi la gradul de interes faţă de această formă de învăţământ.

Cea mai mare provocare pentru noi o reprezintă anticiparea cerinţelor pieţei muncii în ceea ce priveşte calificările şi competenţele pe care viitorii absolvenţi ar trebui să le posede pentru a putea fi adaptabili la piaţa muncii. În acest sens, s-a impus prezenţa reprezentanţilor mediului de afaceri. Au fost analizate anumite disparităţi educaţionale existente pe piaţa muncii din România cu soluţii pentru o mai rapidă adaptare a sistemului de educaţie la cerinţele locurilor de muncă. Sistemul de educaţie trebuie să facă faţă unor provocări importante: să anticipeze cerinţele pieţei muncii în termeni de calificări, abilităţi şi competenţe, să atragă companiile în colaborări pentru trainingul elevilor din învăţământul profesional, asigurându-le experienţa cerută la primul loc de muncă, să creeze idei pentru noi afaceri şi calificări adecvate pentru acestea.

În ceea ce priveşte învăţământul dual care debutează anul şcolar viitor, 2017-2018, pentru nivelul 3 – învăţământ profesional a fost transmisă de la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic o situaţie centralizată în care nouă operatori economici au solicitat 154 de locuri în unităţile şcolare pentru diverse calificări profesionale din domeniile mecanică, construcţii, turism şi alimentaţie (exemple: operator la maşini cu comandă numerică, sudor, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice, dulgher-tâmplar-parchetar, fierar-betonist-montator prefabricate, zidar-pietrar-tencuitor, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, ospătar, bucătar).

Unităţile de învăţământ au spaţii suficiente, cadrele didactice sunt bine pregătite, programele sunt aceleaşi, existând un interes crescut şi datorită faptului că elevii vor primi burse suplimentare.

Se aproprie marile examene naţionale din vară. Ce aşteptări aveţi? În lumina rezultatelor obţinute la simulări, la ce rezultate vă aşteptaţi în vară? Superioare celor de anul trecut?

Dacă ne raportăm la anii anteriori, anul acesta am înregistrat un progres. Rezultatele obţinute la simularea examenelor naţionale sunt cu câteva procente mai mari faţă de anul trecut. La nivelul clasei a VIII-a, notele peste 5 au fost în procent de 52,26%, în creştere faţă de anul trecut, când promovabilitatea a fost de 45,75%. La simularea examenului de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 40,56%. Am pus un mare accent la aceste simulări pe prezenţa elevilor, pentru a se obişnui cu rigorile unui examen real.

Examenele naţionale reprezintă o prioritate, astfel încât am acordat o atenţie deosebită îndrumării, verificării şi monitorizării unităţilor de învăţământ pentru îmbunătăţirea rezultatelor, mai ales acolo unde s-au înregistrat rezultate slabe sau prezenţa elevilor a fost scăzută. A fost realizată o analiză a acestor rezultate împreună cu directorii unităţilor de învăţământ, cu profesorii-diriginţi, cu profesorii disciplinelor de examen, astfel încât măsurile luate să-i vizeze atât pe elevii care au obţinut rezultate foarte slabe, cât şi pe cei care au obţinut rezultate bune, astfel încât pregătirea acestora să se facă diferenţiat. S-au intensificat orele de pregătire suplimentară. În această perioadă se monitorizează de către colegii mei şi de către directorii unităţilor şcolare modul în care se respectă de către cadrele didactice şi elevi acest program. Sunt identificate cazurile de absenteism la aceste programe de pregătire, astfel încât, acolo unde sunt semnalate probleme, să se poată colabora cu familia, dirigintele şi personalul psihopedagogic al şcolii. Măsurile care au fost luate în această perioadă la nivelul unităţilor de învăţământ vor duce la obţinerea unui procent de promovare mai bun faţă de anul trecut şi ne-am dori situarea în prima jumătate a clasamentului naţional.

Care este starea învăţământului rural doljean, în acest moment, după subfinanţare, a doua rană a învăţământului românesc?

Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant la nivelul judeţului Dolj, prin sporirea accesului la educaţia de calitate, prin asigurarea politicilor de echitate socială şi a egalităţii şanselor pentru toţi elevii, reprezintă o ţintă strategică a ofertei manageriale de la care am plecat. La nivelul judeţului Dolj, nu avem un deficit de personal, astfel că la catedră, începând cu prima zi de şcoală, elevii au profesori calificaţi, mulţi dintre ei fiind titulari, dar există şi profesori suplinitori. Avem foarte mulţi titulari, dar avem şi un procent de suplinitori.

O atenţie deosebită o reprezintă învăţământul din mediul rural, unde există şi clase de elevi cu predare simultană, specific zonelor rurale, în care numărul de elevi este foarte mic, în special în localităţile cu natalitate scăzută. Cele mai multe clase de simultan se regăsesc în învăţământul primar. În judeţul nostru, aproximativ 10,88% din populaţia şcolară de la învăţământul primar învaţă în clase cu regim simultan. Astfel de situaţii se întâlnesc în special la unităţile de învăţământ cu statut de structură, care au rămas în satele mici. La gimnaziu, 2,5% din populaţia şcolară mai învaţă în sistem simultan. Este vorba de aproximativ 500 de elevi. În dezvoltarea unităţilor şcolare din mediul rural un rol important îl are dezvoltarea parteneriatului şcoală–comunitate locală. O comunitate care situează educaţia printre priorităţile sale este o comunitate ce acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi.

Să vorbim şi despre abandonul şcolar din zona rurală. Care este situaţia în momentul de faţă la nivelul judeţului Dolj?

Abandonul şcolar din zona rurală este generat de motive sociale, între care ponderea cea mai mare o are sărăcia, apoi migraţia temporară a părinţilor în străinătate, chiar migraţia temporară a copiilor în străinătate. Dintr-un total de 802 cazuri înregistrate anul şcolar trecut în mediul rural, cel mai mare număr a fost înregistrat la gimnaziu – 543 de cazuri. Deşi principalii factori de creştere a probabilităţii de a renunţa la educaţie sunt localizaţi la nivelul familiei şi al comunităţii, recomandările care se impun a fi respectate pentru acţiuni de atenuare a acestor factori se adresează în primul rând şcolii. Exceptând obiectivul general al creşterii responsabilităţii şcolii, nu există priorităţi absolute, iar acţiunile recomandate nu sunt substituibile, ci complementare. Accentul trebuie pus pe prevenţie, dar există şi recomandări în ceea ce priveşte reintegrarea elevilor ce au renunţat recent la educaţie. De asemenea, este nevoie de elaborarea unor strategii coerente de prevenţie şi intervenţie, care să fie fundamentate pe diagnoza situaţiei existente, cu includerea lor în proiectul de dezvoltare instituţională. La nivel curricular, este nevoie de activităţi de pregătire suplimentară pentru cei care manifestă dificultăţi de asimilare din cauza absenteismului. Sunt multe recomandări şi sunt convinsă că vor fi aplicate. Monitorizarea stării sistemului şi identificarea factorilor ce conduc la abandon şcolar reprezintă obiective importante tocmai pentru a preveni absenteismul. Judeţul Dolj se regăseşte printre judeţele care vor beneficia de programul guvernamental „Masă caldă pentru elevi“, program realizat pentru a preveni şi combate abandonul şcolar. Astfel, la Bârca, 503 elevi de la Liceul Teoretic Adrian Păunescu aşteaptă implementarea programului.

Ce vă aşteaptă în lunile care au mai rămas până la sfârşitul acestui an şcolar?

Ne aflăm în plină desfăşurare a evaluărilor naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, a calendarului mobilităţii personalului didactic, urmează concursul de acordare a gradaţiei de merit, evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenul de titularizare, evaluarea managerilor unităţilor şcolare. Ne dorim un învăţământ de calitate în judeţul nostru, concretizat prin rezultate bune şi foarte bune, startul fiind dat de premiile şi menţiunile obţinute de elevii noştri la fazele naţionale ale olimpiadelor şcolare.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU