Socialize

Facebook
Home » Noutati » O INIȚIATIVĂ MAI MULT DECÂT NECESARĂ PROIECTUL „ROMÂNIA EDUCATĂ“, O ȘANSĂ PENTRU SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

O INIȚIATIVĂ MAI MULT DECÂT NECESARĂ PROIECTUL „ROMÂNIA EDUCATĂ“, O ȘANSĂ PENTRU SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

Anunţat şi pregătit de mai multă vreme, proiectul România Educată a fost lansat de preşedintele Klaus Iohannis. Perspectiva deschisă astfel este normal să intereseze şi să angreneze în dezbatere şi în concretizare cu precădere lumea şcolii, dar în acelaşi timp şi alţi factori din mediul economic, social, politic, administrativ şi cultural, pentru că şcoala se află la baza dezvoltării tuturor acestora. Şcolii i se deschide un prilej excelent pentru regăsirea locului care i se cuvine în viaţa cotidiană, ca şi în particularităţile atâtor domenii de activitate, de exprimare. În acelaşi timp, şcoala primeşte prin programul România Educată un context şi un orizont potrivite pentru regăsirea de sine.

Personalizarea, flexibilitatea, adaptabilitatea sistemului educaţional

Proiectul România Educată se recomandă ca „Viziune şi strategie 2018-2030“ şi porneşte „de la proiecția viitorului, imaginând provocările acestuia pentru societatea prezentului“. Afirmând că „România se va confrunta, în deceniile următoare, cu o serie de schimbări sociale și economice care pot fi doar parțial prevăzute“, proiectul evidenţiază mai mulţi piloni pe care trebuie să se dezvolte sistemul de educație din ţara noastră: „(1) Personalizarea și asigurarea calității procesului educațional pentru toți elevii/studenții. Sistemul se centrează pe nevoile beneficiarului și nu invers, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia“; „(2) Flexibilitatea“, cu explicaţia că „rutele flexibile de formare, punțile de schimbare a parcursului de formare sau diversitatea specializărilor/profilurilor sunt câțiva dintre indicatorii gradului de flexibilitate“; „(3) Adaptabilitatea sistemului la schimbările externe și la tendințele viitorului. Aceasta presupune corelarea cu recomandările și practicile internaționale, respectând însă ferm principiile eticii și integrității pentru toți membrii comunității educaționale și fructificând punctele-forte ale sistemului educaţional românesc“.

Este de apreciat că, în sfârşit, un document strategic de la noi numeşte ca atare dezideratele pe care le vizează. Conform proiectului în discuţie, acestea sunt: „(1) Sistemul de educaţie formează cetăţeni activi, cu valori europene, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solide; (2) Educaţia este individualizată, centrată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi în conformitate cu specificul fiecărei comunităţi de învăţare; (3) Educaţia începe cât mai devreme în viaţa unui copil şi continuă pe tot parcursul vieţii sale; (4) Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie; (5) Pentru educaţie se alocă resurse suficiente, în mod transparent şi eficient; (6) Sistemul de educaţie este unul echitabil şi de calitate pentru fiecare elev; (7) Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educaţie; (8) Sistemul de educaţie românesc este atrăgător pentru comunităţile academice din România şi din întreaga lume, facilitând mobilitatea internaţională; (9) Învăţământul primar şi secundar asigură alfabetizarea funcţională a tuturor elevilor; (10) Etica şi integritatea sunt valori care se transmit şi se respectă pe tot parcursul educaţional; (11) Managementul educaţional este unul profesionist, bazat pe inovaţie; (12) Cadrul legislativ care guvernează educaţia este unul stabil şi se bazează pe o viziune asumată“.

Scenarii pentru structura ciclurilor de şcoală

Proiectul România Educată oferă spre dezbatere două scenarii, două posibile forme de organizare a sistemului de învăţământ, cu valabilitate previzionată din 2030. În linii mari, segmentarea ciclurilor de bază ar putea să fie cea clasică, de câte patru ani fiecare, sau una cu gimnaziul şi liceul de câte trei ani, în condiţiile extinderii ciclului primar la şase ani. „Ambele scenarii au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale“, subliniază proiectul. În primul scenariu, evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a ar urma să aibă forma unui test naţional standardizat la disciplinele de bază. Admiterea la liceu ar urma să se facă opţional, în ordinea mediilor compuse din: 33% media probelor de la evaluarea naţională, 33% media tezelor din gimnaziu susţinute de asemenea la nivel naţionale şi 33% media generală din clasele V-VIII. Potrivit celui de al doilea scenariu, trecerea de la gimnaziu la liceu ar urma să se producă printr-un examen standardizat din curriculumul fundamental, îmbinat cu opţiunea bazată pe recomandarea consilierului şcolar şi cu un interviu cu comisie de admitere în liceu sau, la învăţământ profesional şi vocaţional, cu testare specifică. Bacalaureatul, într-unul din scenarii, ar fi diferenţiat: bacalaureat teoretic, pentru absolvenţii de liceu teoretic şi de liceu vocaţional, sau bacalaureat aplicat, pentru filiera profesională. Numai primul bacalaureat ar permite accesul mai departe, la învăţământ superior. Celălalt bacalaureat ar permite accesul într-o formă nouă de învăţământ terţiar nonuniversitar, aceea de colegii (doi ani) şi apoi, pentru licenţă, dar numai profesională, încă unu-doi ani de studii. Eventuala trecere de la ruta profesională la cea teoretică de liceu ar putea fi realizabilă printr-un program de pregătire adiţională. Învăţământul superior ar rămâne după sistemul Bologna, cel actual.

Cei şapte ani de-acasă coboară şi se mută la creşă

Proiectul România Educată cuprinde şi o serie de obiective cifrice, între care se află cel de cuprindere a cel puţin 30% din copiii de 0-3 în educaţia antepreşcolară (creşe). De asemenea, este prevăzut ca 95% din copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară (grădiniţe), clasarea României în primele 30 de ţări după rezultatele la Testul PISA, 80% rata de promovare la evaluarea naţională, 75% promovarea bacalaureatului din totalul colectivităţii. Pentru învăţământul superior, este vizat obiectivul unui minimum de 20% mobilitate la nivel de licenţă şi masterat şi de 90% pentru studiile doctorale. Totodată, cel puţin 5% din programele de studii să fie derulate în comun cu alte universităţi europene sau cu universităţi din afara continentului nostru.

Amintirea unui abandon

Preşedintele Klaus Iohannis defineşte România Educată „un proiect strategic care vrea să creioneze bazele sistemului educațional din România pentru secolul 21, pentru viitor“. Şi tot preşedintele ţării sintetizează esenţa proiectului şi a perspectivelor acestuia: „Așa cum îi educăm pe tineri, așa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educație serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă. Dacă nu, vom avea o Românie fără performanțe notabile. Asta e chestiunea esențială“. În acelaşi timp, inevitabil, momentul şi cadrul lansării proiectului România Educată duc cu gândul la un demers comparabil: Pactul Naţional pentru Educaţie, pornit la drum în urmă cu nişte ani, uitat pe parcurs, abandonat şi până la urmă eşuat.

  1. IONESCU