O perspectivă a UNICEF asupra adolescenților români

UNICEFUNICEF a elaborat studiul Situația adolescenților din România, o cercetare în premieră asupra categoriei de populație cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani. Această categorie, menționează studiul, preluând informații de la Institutul Național de Statistică, reprezintă 9,43% din populația totală a României.
Studiul arată că 93,7% dintre cei chestionați frecventează școala. O informație importantă, mai ales ca reper al discuțiilor care se poartă în jurul (dez)interesului față de învățătură, este aceea că subiecții studiului folosesc în medie 7 ore pe zi pentru internet, jocuri video, televizor, radio.
O serie de date pot servi drept repere în demersuri educaționale vizând probleme grave cu care se confruntă tinerii, cum sunt violența, consumul de droguri, sexualitatea timpurie. Astfel, în rezolvarea unor eventuale probleme apărute cu colegi de școală, rezultă din răspunsuri, adolescenții de 10-13 ani se bazează mai mult pe părinți și pe profesori, iar cei de 16-18 ani fac apel mai mult la prieteni. În ceea ce privește consumul de alcool, tutun și droguri, din studiu reiese că vârsta medie de inițiere se situează în jurul a 14 ani. Vârsta inițierii în consumul de droguri a fost identificată între 11 și 15 ani. Dintre cei chestionați, 15% au declarat că și-au început viața sexuală.
Cu ocazia prezentării rezultatelor studiului, la Ministerul Tineretului și Sportului, reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a reliefat, între altele, diferențierea determinată pe baza cercetării între riscurile cărora sunt expuși adolescenții români, în funcție de condițiile sociale în care trăiesc: „Studiul nostru arată că sunt mari diferențe între adolescenți. Adolescenții din mediul rural se confruntă cu riscuri mai mari de sărăcie și de părăsire a școlii; adolescenții din mediul urban sunt mai expuși la riscul consumului de droguri; fetele sunt vulnerabile în ceea ce privește sarcinile nedorite; băieții sunt mai expuși să fie implicați în acte de violență sau la abuzul de substanțe”. Dintre recomandările pe care studiul le propune, reprezentantul UNICEF în România a enumerat: „Sistemul de educație ar trebui să le ofere adolescenților aptitudinile și cunoștințele relevante, inclusiv educație privind sănătatea, care ar trebui să devină parte din curriculumul obligatoriu. Adolescenții vulnerabili ar trebui să fie sprijiniți de școli, dar și de comunități pentru a-și continua studiile. Sistemul de educație ar trebui să pregătească profesioniștii să ofere servicii și informații adaptate, fără discriminare sau fără a judeca, la nivel local. Sistemul de protecție socială ar trebui să identifice familiile vulnerabile cu adolescenți și să le ofere consiliere și alte servicii de suport la nivelul comunității. Oferirea de activități recreaționale sănătoase, cum ar fi sportul, ar minimiza expunerea tuturor adolescenților la comportamente la risc”. Rezultatele și recomandările studiului, a subliniat ministrul Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, constituie repere impor­tante în definitivarea strategiei naționale în domeniul tineretului. De asemenea, ministrul a reiterat apelul către organizațiile neguverna­mentale pentru colaborare la realizarea strategiei, aflată, în continuare, în dezbatere publică. (F.A.)