Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » O PROBLEMĂ CRONICĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC LIPSA DE LEGĂTURĂ ÎNTRE CE SE ÎNVAȚĂ LA ȘCOALĂ ȘI CE SE CERE ÎN VIAȚĂ, ÎN MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

O PROBLEMĂ CRONICĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC LIPSA DE LEGĂTURĂ ÎNTRE CE SE ÎNVAȚĂ LA ȘCOALĂ ȘI CE SE CERE ÎN VIAȚĂ, ÎN MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

Lipsa de legătură între ce se învaţă la şcoală şi ce se cere în viaţă este o suferinţă atât de veche a şcolii româneşti, încât nu numai că a devenit cronică, ci şi a luat chipul fatalităţii. Periodic revine în actualitate, cu gândul la cerinţele de pe piaţa forţei de muncă, la visurile personale şi la (ne)putinţa de a le împlini. Aşa se întâmplă şi acum, când la zi este o nouă rundă de admitere în învăţământul profesional, inclusiv în cel dual. O perspectivă asupra temei se poate desprinde la confluenţa dintre oferta şcolilor, opţiunea elevilor şi a familiilor, poziţia ministerială şi aprecierile mediului economic.

Cererea elevilor şi familiilor, nici măcar pe jumătate faţă de oferta ministerială

Pentru anul şcolar 2018-2019, oferta învăţământului profesional este de 40.065 de locuri la forma clasică şi de 5.192 locuri pentru învăţământul dual. Este o ofertă mai mare cu aproximativ 3.000 de locuri față de anul precedent. Deocamdată nu s-a ocupat nici pe jumătate: în prima etapă de admitere, au fost ocupate 18.114 locuri – 15.520 de locuri în învățământul profesional clasic şi 2.594 în învățământul dual. Ministerul Educaţiei Naţionale oferă aceste informaţii sub genericul „Se promovează învățământul profesional, inclusiv dual, corelat cu nevoile pieței muncii“, în bilanţul activităţii pe lunile februarie-august 2018.

Ministrul Valentin Popa admite că „în România, la nivelul elevilor şi la nivelul părinţilor, există o mentalitate că toată lumea trebuie să ajungă la facultate şi sigur că se gândesc că o cale este liceul teoretic“. În acelaşi timp, ministrul se arată optimist: „Am remarcat şi am foarte multe semnale din ţară că şi profesorii, şi elevii au început să înţeleagă că meseria este brăţară de aur. Avem din ce în ce mai multe solicitări pentru creşterea numărului de locuri în şcolile profesionale, dar nu putem face acest lucru peste noapte, trebuie să lucrăm cu toţii. Vom ajunge foarte curând cu salarii pentru meserii mai mari decât cele pentru locurile de muncă ce necesită studii superioare; foarte curând, pentru că asta se cere!“

Adusă în discuţie pentru atragere către învăţământul profesional, ideea restrângerii numărului de locuri în liceele teoretice e respinsă categoric de la nivel ministerial. Promovată este majorarea bursei profesionale de la 200 lei la 250 lei. Pentru perioada 2018-2022, „este prevăzută o creştere totală a bugetului alocat bursei profesionale de peste 200 de milioane de lei“.

Prevederi insuficient analizate și nefezabile, care afectează şcoala profesională

Tot cu obiectivul atragerii către şcoala profesională – de data aceasta, prin perfecţionarea domeniului sub aspect instituţional –, Executivul a adoptat Ordonanța de urgență privind înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România (59/2018). Obiectivul îl reprezintă organizarea și coordonarea învăţământului dual. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) reacţionează la graba unei ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care oferta educaţională pentru anul şcolar 2018-2019 fusese aprobată şi publicată. Pe deasupra, patronatele acuză decizia guvernamentală de „lipsa unei analize corespunzătoare a situației de fapt și a cadrului legislativ existent“: ordonanţa este fundamentată pe lipsa unei autorităţi naţionale care să asigure o centralizare pro-activă şi o reglementare unitară a sistemului de formare profesională iniţială în sistem dual în România“, deşi există Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. În acelaşi timp, IMM-urile semnalează „lipsa analizei impactului bugetar“ asupra deciziei de înfiinţare a unei autorităţi noi şi „lipsa transparenței și a consultărilor cu partenerii sociali“ („proiectul fiind trimis la Consiliul Economic și Social după adoptarea ordonanţei de urgenţă“). Vulnerabilă este găsită şi subordonea noii autorităţi faţă de guvern (în coordonarea prim-ministrului), „în condițiile în care primii doi ani ai învăţământului dual sunt parte a învăţământului obligatoriu, Ministerul Educaţiei Naţionale fiind organul de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar, conform art. 94 din Legea educaţiei naţionale“. În aceeaşi ordine de idei, sunt invocate şi recomandările Băncii Mondiale privind unitatea organizațională. CNIPMMR apreciază cădezvoltarea și îmbunătățirea activității Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care colaborează și cu inspectoratele școlare, ar fi constituit o soluție mult mai fezabilă pentru asigurarea unui cadru adecvat parteneriatului mai bun între mediul economic investițional și oferta educațională, fără dublarea competențelor autorităților/instituțiilor, fără
afectarea caracterului unitar al formării profesionale la nivel de sistem naţional, fără întârzieri administrative sau disfuncționalități și, nu în ultimul rând, fără noi cheltuieli birocratice (materiale și de personal) generate de înfiinţarea unei autorităţi cu opt birouri teritoriale“.

Acreditarea operatorilor economici, absolut necesară pentru calitatea învăţământului dual

O altă intervenţie legislativă – modificarea Legii educației naționale în ceea ce priveşte învăţământul profesional prin Legea 82/2018 pentru aprobarea OUG nr. 81/2016 – este analizată punct cu punct de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi de Grupul de Lucru Româno-German pentru Învăţământ Profesional. În esenţă, constatarea e că agenţii economici se văd marginalizaţi faţă de forma iniţială a ordonanţei, ceea ce „afectează în mod direct calitatea învăţământului dual prin restricţionarea drepturilor mediului privat de a se implica activ în actul de învăţământ“. Concret, este eliminată prevederea „referitoare la implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ“. Referirea precisă la numărul de reprezentanţi ai agenţilor economici în consiliul de administraţie al şcolilor cu învăţământ preponderent dual a fost înlocuită cu „poate“. Avizul consiliului de administraţie nu mai e cerut „în alegerea personalului didactic și de conducere din unităţile de învăţământ care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual“. Avizul e găsit ca absolut necesar având în vedere „răspunderile și costurile asumate de operatorii economici din învățământul dual în interesul pregătirii de calitate a elevilor în vederea angajării“ şi „încurajarea operatorilor economici să contribuie la dezvoltarea și susținerea învățământului dual“.

Analiza constată eliminarea condiției de „autorizare/acreditare a operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual“, or aceasta este considerată „un criteriu absolut necesar pentru a ridica calitatea învăţământului dual“, fără „a fi un proces birocratic, ci unul real de verificare a calităţii actului educaţional (de ex. să existe la agentul aconomic un spaţiu adecvat învăţării şi personal adecvat din punctul de vedere al pregătirii didactice şi pedagogice)“. De asemenea, este găsită ca negativă eliminarea prevederilor referitoare la cadrul unitar la nivel național al admiterii în învățământul dual. Se subliniază că prin Legea 82/2018 nu au fost clarificate certificarea competențelor profesionale ale elevilor, planurile-cadru, statutul elevului în domeniu, bugetarea, stabilirea cifrei de școlarizare, formarea unor centre regionale de profil. Analiza a fost înaintată Executivului şi, în general, adusă la cunoştinţa liderilor politici.

F. IONESCU