Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » O „SOLUȚIE“ ORIGINALĂ PENTRU O „PRIORITATE NAȚIONALĂ“. DEȘI SUBFINANȚATĂ CRONIC, EDUCAȚIA PIERDE PESTE UN MILIARD DE LEI LA RECTIFICAREA BUGETARĂ

O „SOLUȚIE“ ORIGINALĂ PENTRU O „PRIORITATE NAȚIONALĂ“. DEȘI SUBFINANȚATĂ CRONIC, EDUCAȚIA PIERDE PESTE UN MILIARD DE LEI LA RECTIFICAREA BUGETARĂ

Visul de aur al educaţiei româneşti s‑a‑mplinit! Are bani! Are ca să le dea şi altora: 1,03 miliarde de lei. Ca‑n vremuri pe care le credeam lăsate‑n urmă, de pe‑ntreg cuprinsul patriei, s‑a strâns într‑un glas şi‑ntr‑o voinţă belşugul educaţiei: părinţi care spun că n‑au nevoie de bani pentru pregătirea copiilor de şcoală, autorităţi care s‑au trezit cu prea mulţi bani de salarii, bani plătiţi din urmă cu dobândă chibzuită. Iar dacă mai sunt unii care, aşa cum se‑ntâmplă, să spună că banii sunt în realitate tăiaţi, ministrul finanţelor publice îi îndeamnă „să mai citească puţin înainte să mai facă astfel de comentarii“. Totuşi, salariaţii şcolii o ştiu pe‑a lor şi socotesc după nevoi şi încadrări, cu gândul că în curând revin elevii în clase, iar mai încolo, sfârşitul de an calendaristic dă frisoane bugetare.

Riscăm ca în septembrie să rămână catedre neocupate

De la salarii, Ministerul Educaţiei Naţionale susţine că a făcut o economie de „400 de milioane de lei la Titlul 10 Cheltuieli de personal, în urma  supraestimării acestei categorii de cheltuieli la alcătuirea bugetului la începutul anului“. Cum ar veni, s‑au speriat directorii de şcoli că nu le vor ajunge banii de salarii cu aşa abundenţă de majorări şi au cerut mai mult, iar acum n‑ar avea ce face cu atâţia bani. O spune şi ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici: „Sunt 400 de milioane de lei, dacă nu mă înşel, la partea de salarii, pentru că s‑a făcut o supraestimare la început de an şi, dacă o să discutaţi cu toţi cei din sindicate, că poate pe dânşii îi credeţi, o să vedeţi că sumele sunt suficiente până la finalul acestui an“.

Aşa o fi? Marius Ovidiu Nistor, președinte Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret: „Dacă ne gândim că, în fiecare an, în ultimele luni, sunt probleme cu fondurile pentru salarii, este puțin probabil ca Ministerul Educației Naționale să fi cerut mai mulți bani de cât ar fi fost nevoie. În aceste condiții, riscăm ca în septembrie să nu avem toate catedrele ocupate, din cauză că directorii unităților de învățământ, pentru a se încadra în bugetul alocat, nu vor mai putea angaja cadre didactice cu contracte pe perioadă determinată“. Pe deasupra, semnalează „cei din sindicate“ la care a făcut trimitere ministrul finanţelor, „se blochează locurile neocupate din sistem, angajatorul putând să angajeze o persoană doar dacă are trei posturi neocupate, cu toate că foarte multe unități de învățământ se confruntă cu deficit de personal“.

„Prin formula de angajare de un post scos la concurs pentru trei neocupate în cele peste 6.500 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, deficitul de angajaţi este foarte mare“, atrage atenţia Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), prin preşedintele Simion Hancescu, care semnalează că „în cea mai mare parte a acestor şcoli, există un număr redus de posturi, cu mult sub normativele care se impun pentru o funcţionare normală a acestora. Cele mai multe sunt posturi unice, iar angajările nu pot fi făcute pe formula propusă de Ministerul Finanţelor Publice. Este vorba despre posturile de secretare, contabili, laboranţi, bibliotecare, îngrijitoare etc.“ Efectul unor astfel de angajări cu zgârcenie va fi „blocarea activităţii în multe unităţi de învăţământ din România“.

Justiţia recunoaşte că există salarii care nu se calculează corect

Alţi bani cică s‑au economisit la buget din dobânzi de la sumele returnate după reducerile salariale din urmă cu nu se mai ştie câţi ani. „Prin plata obligațiilor către personalul didactic generate de sentințele judecătorești au fost obținute economii cu dobânzile aferente“, scrie în anonimele explicaţii ale Ministerului Educaţiei Naţionale. FSE Spiru Haret intervine cu observaţia că „au fost unități de învățământ care, în urma presiunilor MEN, nu au plătit dobânda penalizatoare, așa cum ar fi trebuit, preferând să plătească doar dobânda remuneratorie, care este mai mică“. La plată mai mică decât cea cuvenită prin lege se referă şi FSLI, cu sesizarea că „Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu se aplică corect: cadrele didactice care îndeplinesc funcţia de diriginte, educatoarele, învăţătorii, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar, personalul didactic care are gradaţie de merit, personalul didactic din învăţământul special, personalul didactic care asigură predarea simultană ar trebui să beneficieze de majorări ale salariilor cu procentele prevăzute de lege pentru fiecare categorie, prin aplicarea acelor procente la salariile aflate în plată şi nu prin raportare la salariile de bază din anul 2016“. Adresându‑se Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi instanţelor de judecată, FSLI a primit răspunsuri în sensul că aşa e, „salariile categoriilor de angajaţi menţionaţi mai sus nu se calculează corect!“

O „culme“ a bunăstării: rechizite refuzate!

S‑au economisit, spune Ministerul Educaţiei Naţionale, şi „440 de milioane de lei la Titlul 57 Asistența socială, sume aferente programului Merg la școală, întrucât, până în prezent, actul normativ necesar derulării acestui program nu a fost aprobat“. Ministrul finanţelor publice, într‑o explicaţie ca de manual (că tot e la modă expresia) de gramatică la paragraful despre anacolut, întăreşte: „Cum vă spuneam şi atunci, ce a rămas acolo ca şi sume, noii colegi sunt obligaţi să le ducă la bun sfârşit, să le cheltuie pe ceea ce s‑a stabilit“.

Prim‑ministrul Viorica Dăncilă sugerează reacţii de‑a dreptul patetice şi liniştitoare: „Se dau în continuare rechizite, dar trebuie să dăm poate mult mai multe pentru cei care au într‑adevăr nevoie de ele. Nu trebuie să le dăm tuturor, ci copiilor din familiile defavorizate, iar acest lucru a fost solicitat şi de părinţi. Am discutat cu mulţi părinţi care au spus noi avem posibilităţi, degeaba ne daţi nouă rechizitele, mai bine să le dăm familiilor care au într‑adevăr nevoie, mai bine să ajutăm copiii din familiile defavorizate“.

Problemele sociale nerezolvate ale şcolii

Alte nevoi sociale sistemul educaţional n‑o mai fi având, încât poate să se dispenseze de bani? S‑o fi rezolvat ceva din problemele care invadaseră actualitatea, precum toalete pericol mortal, masă caldă, transport, siguranţă pentru elevi în şcoală şi în spaţiul public, igienă etc., mai ales că noul an şcolar se apropie? Cu strângere de inimă, un răspuns poate fi dedus din aceea că, deşi problema toaletelor insalubre este dată ca stringentă pentru autorităţi cel puţin de pe la mijlocul semestrului al doilea al anului şcolar care s‑a dus, cu nici o lună înainte de anul şcolar care vine, Executivul abia cere o situaţie a şcolilor în cauză. Viceprim‑ministrul Mihai Fifor şi ministrul interimar al educaţiei naţionale, Daniel Breaz, dau ultimatumuri autorităţilor locale „să prezinte o situaţie cu toate unităţile de învăţământ de pe raza fiecărui UAT (Unitate Administrativ Teritorială) care nu au grup sanitar în acest moment“. Ministrul interimar al educaţiei se exprimă mobilizator şi încurajator: „Este extrem de important ca fiecare şcoală din România, în următoarea perioadă, să poată să atingă standardele necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor. Suntem aici pentru a colabora cu cei din teritoriu, pentru a asculta tot ceea ce ne transmit. În acelaşi timp, dorim să găsim împreună soluţiile pentru fiecare unitate de învăţământ, pentru că nu cred că există un număr foarte mare de şcoli care să mai aibă probleme în momentul de faţă“.

F.  IONESCU