Socialize

Facebook
Home » Teorii si strategii » Paideia » Obiective şi/sau competenţe?!

Obiective şi/sau competenţe?!

Prof. univ. dr. Sorin CRISTEA

Obiectivele instruirii orientează valoric activităţile organizate, planificate, realizate-dezvoltate în contextul procesului de învăţământ, la toate treptele şi disciplinele de învăţământ. Ca finalităţi microstructurale, sunt subordonate direcţiilor strategice proiectate de idealul educaţiei şi de scopurile generale ale educaţiei – în calitatea lor de finalităţi macrostructurale – angajate prospectiv la scara întregului sistem de învăţământ.

Definirea obiectivelor instruirii, angajate în contextul microstruc­tural al procesului de învăţământ – la nivel pedagogic conceptual, nu descriptiv, empiric sau ideologic – implică raportarea acestora la:

1) Funcţia lor centrală, de maximă generalitate – funcţia de proiectare curriculară a planului de învăţământ, a programelor şcolare, a manualelor şcolare, a materialelor auxiliare, a activităţilor didactice, formale (lecţii etc.) şi nonformale (cercuri de specialitate, consultaţii de microgrup şi individuale etc.);

2) Structura lor de bază, corespunzătoare funcţiei centrale, care evidenţiază corelaţia necesară permanent între:

  1. a) dimensiunea psihologică, exprimată la nivel de competenţe care pot fi dobândite pe termen lung şi mediu, prin: a-1) competenţe generale, proiectate la scara întregului proces de învăţământ; a-2) competenţe specifice, proiectate pe trepte şi discipline de învăţământ;
  2. b) dimensiunea socială, exprimată în termeni de conţinuturi de bază, validate de societate, care trebuie traduse pedagogic la nivel de: b-1) plan de învăţământ (prin ariile curriculare şi disciplinele de învăţământ selectate şi distribuite pe trepte şi ani de învăţământ); b-2) programe şcolare (prin cunoştinţele de bază – declarative şi procedurale, susţinute atitudinal – selectate şi distribuite pe semestre în cadrul anului de învăţământ, pe module de studiu, pe capitole şi subcapitole, pe unităţi de instruire/învăţare).

Funcţia şi structura de bază a obiectivelor instruirii proiectate în contextul procesului de învăţământ reflectă, la nivel microstructural, funcţia şi structura de bază a finalităţilor educaţiei angajate macrostruc­tural la scara întregului sistem de învăţământ. În această pers­pectivă, în termeni de proiectare curriculară, este necesară:

  1. a) asigurarea consistenţei obiectivelor instruirii/procesului de învă­ţământ, dependentă de capacitatea acestora de reflectare peda­go­gică – la nivel general (vezi obiectivele generale ale instruirii/procesului de învăţământ), specific (vezi obiectivele specifice ale instruirii/procesului de învăţământ) şi concret (vezi obiectivele concrete/operaţionale ale instruirii/procesului de învăţământ ) – a valorilor fundamentale definite strategic prin finalităţile macrostructurale, prin idealul educaţiei şi scopurile generale ale educaţiei;
  2. b) eliminarea a două tendinţe negative, persistente în abor­darea obiectivelor instruirii/procesului de învăţământ la nivel de politică a educaţiei şi de practică didactică: b-1) fixarea obiectivelor instruirii/procesului de învăţământ doar la nivel de obiective generale, fără nici o intenţie de specificare a acestora; b-2) reducerea obiectivelor instruirii/procesului de învăţământ doar la nivel de obiective concrete (operaţionale) ale activităţii concrete (lecţiei etc.), fără nicio raportare la obiectivele specifice şi generale ale disciplinei/ariei curriculare, ceea ce duce la fărâmiţarea materiei şi la birocratizarea proiectării pedagogice.

Consecinţele grave pedagogic ale celor două tendinţe nega­tive, semnalate anterior, pot fi uşor identificate în modul de proiectare angajat la nivel de:

  1. a) programe şcolare care precizează doar competenţele nu şi… conţinuturile de bază (validate social), necesare pentru dobân­direa competenţelor în timp, în cadrul disciplinei şi treptei de învăţământ respective;
  2. b) proiecte de lecţii care multiplică numărul obiectivelor concrete, fără a preciza scopul general al lecţiei (care concentrează obiectivele specifice ale capitolului etc., exprimate în termeni de competenţe specifice şi de conţinuturi de bază corespunzătoare acestora) din care obiectivele concrete pot fi deduse prin acţiunea de operţionalizare (a scopului general).

Prof. univ. dr. Sorin CRISTEA