Socialize

Facebook
Home » Noutati » Ofertă de șomaj

Ofertă de șomaj

oferta_de_somajPare simplu: „Ai picat Bac-ul? Poţi să-ţi depui dosarul pentru șomaj”. Soluţia, cu indicaţiile tehnice de rigoare, a fost în mod constant parte a informaţiilor și comentariilor privind examenul pe toată durata verii. Este trist și îngrijorător pentru școala, pentru economia și pentru societatea care în toiul interesului general privind un examen naţional de trecere a individului dintr-o etapă în alta de evoluţie, inclusiv profesională, găsesc absolut normal să arate ca prioritară soluţia non-angajării, a salvării dintr-un eșec.

Examenul de bacalaureat din acest an (considerat în ansamblul sesiunilor lui) a fost marcat, sub aspectul cel mai vizibil la nivelul publicului larg, de o demult necesară acţiune anticorupţie, colectarea unor sume pentru „stimularea” cine știe cui din preajma examenului fiind practică veche. Tot în contextul actualului bacalaureat, la sesiunea din iulie, s-a emis (de data asta, fără spor) obișnuita sus­piciune privind cunoașterea dinainte a unor subiecte. S-au lansat și zvonurile (și acestea, obișnuite din alţi ani) ale reluării unei probe și ale schimbării unor rezultate după re-recorectare, la noi fiind activă demult zvonistica repetării a nu contează ce (meci de fotbal, scrutin), doar să fi fost urmărit cu patimă, iar rezultatul să fi fost considerat nemulţumitor. A apărut, și anul acesta, cu zarva mediatică aferentă, și uimirea în faţa unei prevederi metodologice firești: a aceleia că notă contestată la examen poate să însemne, după reevaluarea lucrării, și notă mai mică decât cea iniţială. Ce s-au dovedit de data aceasta mai numeroase decât altădată au fost speculaţiile pe marginea rezultatelor, politica și statistica având pretext larg de manipulare. Astfel, s-a vorbit despre procente de promovare (căreia unii îi zic promovabilitate) umflate ca „să dea bine” în scop electoral, s-au emis aprecieri cu pretenţii de analiză savantă cum că rezultatele sunt false, deoarece ponderea notelor dintr-un anume interval ar fi prea mică pe ansamblul notelor, a apărut imediat și un sondaj, inclusiv cu asocieri care nici speculaţii nu pot fi considerate, de felul aceleia dintre media la examen și timpul de folosire a calculatorului.

Împreună cu toate acestea (plus mărunta mahala de cancelarie, pe care te miri cine cu ieșire mediatică a ridicat-o la rang de „probă” în judecarea școlii românești actuale), asupra bacalaureatului 2013 a planat spectrul șomajului. Colo și colo au fost depistaţi ceva infractori ai examenului, s-au înregistrat niște note dubioase, au apărut câteva încurcături de program, însă constant și la nivel de interes generalizat s-a făcut asociere între bacalaureat și șomaj. Ba, până la urmă, persistenţa acestei veritabile teme a fost așa de mare, încât a ajuns să se vorbească despre o întreagă așa-zis categorie de absolvenţi șomeri, consideraţi global și anunţaţi publicului larg ca atare, mizându-se pe șocul (oare?!) produs de simpla comunicare a unor numere. Astfel, lumea a aflat că în baza de date a instituţiei guvernamentale însărcinate cu ocuparea forţei de muncă s-au înregistrat – pe durata a numai două luni din vara acestui an – 43.008 absolvenţi șomeri. Că unii dintre ei au făcut doar câteva clase de școală, așa cum alţii au absolvit studii superioare, a trecut în plan secund. Percepţia generală este că, la noi, odată ieșit din școală, omul are cel mai la-ndemână perspectiva șomajului. Se vorbește despre „fabrici de diplome”, fiind numite astfel universităţile. Şi aici, abordarea este globală, tendenţioasă, venită dinspre politic. În schimb, doar în treacăt, statistic-bombastic, este adusă în discuţie situaţia tot a unor „fabrici de diplome”, acelea pe care le reprezintă foarte numeroase licee tehnologice. Deși acestea, prin excelenţă, ar trebui să fie școli care oferă „brăţară de aur”, adică o serie de competenţe suficiente pentru primirea unui loc de muncă, tocmai ele se dovedesc „producătoare” de oameni legaţi de mâini și de picioare sub aspect profesional. Foarte mulţi dintre cei care sunt înscriși la astfel de licee (greu se poate spune despre ei că le-au frecventat și că sunt absolvenţi) se regăsesc de două ori în postura de expuși la șomaj: ei nici nu au învăţat carte și meserie pentru a fi acceptaţi în iureșul vieţii de dincolo de formalismul școlii noastre, nici nu deţin elementul birocratic, diploma de bacalaureat, care să le permită măcar înscrierea pe o treaptă niţel mai sus de nivelul – în fond, elementar – al liceului. Conce­pută ca să pregătească forţă de muncă de nivel mediu pentru economie, filiera tehnologică a scos, în proporţie de două treimi la nivelul anului în curs, necalificaţi. Mai departe, pe linia persistenţei aceluiași sistem defectuos, ei sunt destinaţi automat să populeze categoria unor refuzaţi pe piaţa muncii, lor indicându-li-se, de la început, soluţia șomajului. Invocată ca necesară după rezultatele de anul trecut, găsirea unei forme de încadrare în economie, conform nivelului lor, a celor care nu promovează bacalaureatul s-a stins într-un murmur de platitudini, fără vreo concretizare. Tratat în general speculativ și în latura lui ţinând mai ales de faptul divers, bacalaureatul din acest an a suscitat un interes anormal și periculos de scăzut din punct de vedere al implicaţiilor sociale și economice.

 

Florin ANTONESCU