Socialize

Facebook
Home » Examene » Admitere liceu » Oferta educaţională 2017. Şcoala prezentă, cu faţa spre viitor

Oferta educaţională 2017. Şcoala prezentă, cu faţa spre viitor

La prima vedere, adică din parc (Parcul Tineretului) şi din stradă („la Şincai“) – aglomeraţie, forfotă, exuberanţă. La o privire din interior, adică dintr-o construcţie ad-hoc, impozantă şi vizibil acaparatoare pentru mulţimea din preajmă – un ţinut al şcolii concentrat. Este Târgul Oferta Educaţională, organizat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret – Proedus.

Un târg la vârsta majoratului

Ajuns la ediţia numărul 18, deci la 18 ani de prezenţă neîntreruptă la vremea aceasta în viaţa şcolară şi numai a Capitalei, târgul ofertelor de învăţătură „pe mai departe“ se poate spune că şi-a atins majoratul. Sublinierea simbolisticii a făcut-o, la deschiderea ediţiei, cel care a iniţiat manifestarea în 1999 şi de atunci îi perpetuează spiritul şi conţinutul – profesorul Florin Diaconescu, directorul centrului Proedus. Ca de fiecare dată, învăţământul bucureştean de stat şi particular şi-a prezentat oportunităţile de admitere la nivel liceal, profesional şi dual. În premieră pentru acest tip de manifestare, deschiderea a fost şi spre învăţământ superior, prin prezenţa cu standuri a unor universităţi. Câteva oferte au venit şi din învăţământul postliceal. Cu o asemenea diversitate a conţinutului şi cu o anvergură care l-a reconfirmat ca reper în viaţa metropolei, Târgul Oferta Educaţională 2017 poate fi apreciat într-o semnificaţie dincolo de evenimentul în sine, ca un tablou al sistemului nostru educaţional, cu perspectiva lui socială, economică.

16.400 de locuri în 587 de clase a IX-a

Oferta pentru admitere în clasa a IX-a din anul şcolar viitor cuprinde la nivelul Capitalei un total de 16.400 de locuri, reprezentând echivalentul a 587 de clase. Estimând că vor fi circa 13.000 de absolvenţi ai gimnaziului, inspectorul şcolar general al municipiului Bucureşti, profesorul Florian Lixandru, a caracterizat oferta drept „foarte generoasă şi atractivă“. O semnalare specială pe care a făcut-o în spiritul atractivităţii a vizat strategia de promovare a învăţământului profesional şi tehnic într-o formă integrată, angrenând inclusiv camerele de comerţ şi industrie din Bucureşti şi din judeţul Ilfov.

La mereu invocata necesitate a legăturii dintre oferta şcolii şi cerinţele economiei s-a referit în contextul târgului şi Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane – AHK România. „Principala piedică în dezvoltarea economică a ţării noastre ţine de forţa de muncă“, a spus el, explicând: „Ne confruntăm cu o problemă cantitativă şi cu o problemă calitativă. Aspectul cantitativ este frecvent adus în discuţie. Calitativ, suntem deficitari în privinţa competenţelor. În acelaşi timp, calitatea este şi o problemă de atitudine, în sensul că lumea e prea centrată pe ea însăşi. Or, un absolvent, la angajare, ar trebui să-şi pună şi întrebarea cu ce pot eu să ajut compania“. Sigur, aprecierea astfel formulată asupra atitudinii aşteptate de la un absolvent este atacabilă, pentru că duce cu gândul la cerinţa creării în primul rând a unui simplu executant. În mod corespunzător, şi absolventul are dreptul la exprimarea unor cerinţe, în funcţie de competenţele dobândite, de studii, de propria personalitate. Scurt spus, este vorba, pe lângă adecvarea profesională, şi de atragerea unor tineri la început de drum în viaţă.

Tentaţiile învăţământului
profesional dual

Nu doar curiozitate, ci şi interes a stârnit în târg oferta pentru învăţământul profesional dual, înscrisă într-un demers cuprinzător, la a cărui implementare a pornit AHK România, împreună cu trei retaileri cu capital german din ţara noastră. Absolvenţii de opt clase pot de-acum să opteze pentru formare, din anul şcolar 2017-2018, în domeniul comerciant-vânzător. Din iureşul inerent al atmosferei de târg, au fost receptate primele detalii: şcolarizare de trei ani, practică la una dintre companiile partenere (pe care o poate alege chiar elevul) pe durata a cinci săptămâni în primul an, două zile pe săptămână în anul
al II-lea, trei zile pe săptămână şi două zile de şcoală) în anul al III-lea; 200 de lei bursă din partea companiei, pe lângă bursa de 200 de lei din bugetul de stat, acordată elevilor din tot învăţământul profesional. Companiile fac selecţia la admitere, se implică foarte activ în formarea elevilor şi participă la examinarea finală şi la certificarea profesională. După absolvire, drumul e deschis către angajare în companiile unde elevii au făcut practică sau către continuarea studiilor, cu liceu, bacalaureat, facultate. La scară naţională, oferta este 120 de locuri, la Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Braşov şi Buftea.

Învăţământul profesional dual este susţinut activ şi de Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). O dovadă recentă este poziţia exprimată de vicepreşedintele Iulian Gropoşilă, membru în Consiliul de Administraţie al Centrului European pentru Promovarea Formării Profesionale – CEDEFOP, în calitate de keynote speaker al reuniunii de lansare a secţiei din Timişoara a Clubului Economic German din Ungaria – DWC. Vicepreşedintele CNIPMMR a subliniat „importanţa dezvoltării în România a învăţământului profesional de tip dual, atât de necesar pentru formarea unei forţe de muncă calificate în conformitate cu cerinţele operatorilor economici“. Şi în acest context a apărut un element de noutate, care poate însemna o contribuţie la apropierea şcolii de cerinţele economico-sociale, prin „identificarea unor soluţii complementare la nivel regional/transfrontalier de dezvoltare a sistemului de educaţie pentru meserii cerute pe piaţa muncii în statele din regiune (România, Ungaria, Serbia)“.

Târguri educaţionale, reuniuni patronale, iniţiative organiza­ţionale şi diverse alte evenimente şi programe de acest fel pot re­prezenta contribuţii reale la informarea justă, de la sursă, asupra oportunităţilor de formare şi educaţie în mod eficient, nu numai în termenii tehnici ai producţiei, ci şi în accepţia profund umană a conturării personalităţii.

 

  1. IONESCU