Socialize

Facebook
Home » Conexiuni » Cultura » Personalitatea lui Andrei Bârseanu

Personalitatea lui Andrei Bârseanu

Andrei Barseanu (1858-1922)Profesorul Andrei Bârseanu (1858-1922) s-a născut în Dârstele Brașovului, într-o înstărită și veche familie de români. Nume emblematic pentru intelec­tual­i­tatea din orașul de la poalele Tâmpei, Andrei Bârseanu a fost un ilustru pedagog, poet, publicist și folclorist, un cărturar neobosit, valoros om de cultură izvorât din sânul românilor ardeleni, redutabil militant social pentru afirmarea și respectarea drepturilor acestora. A urmat liceul în Brașov și cursurile Facultăţii de Filosofie la Viena și München. La Viena ia parte la viaţa culturală a studenţilor români, devenind președinte al comisiei literare a Societăţii „România Jună”. De acolo, el va trimite poezii ce se vor publica în revistele „Albina Carpaţilor”, „Familia” și „Convorbiri literare”. Sub influenţa poetului Vasile Alecsandri scrie poezia „Pe-al nostru steag”, care va deveni „Imnul Unirii”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Prin hazardul sorţii, astăzi această mobilizatoare melodie patriotică a ajuns Imnul naţional al… Albaniei! Între anii 1881 și 1886, Andrei Bârseanu funcţionează ca profesor la liceul român din Brașov, iar din 1886 la Școala Comercială din aceeași localitate, devenită ceva mai târziu Școala Superioară de Comerţ „Andrei Bârseanu”, iar azi școala poartă numele de Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu. Andrei Bârseanu și-a exercitat cariera profesorală timp de mai bine de 30 de ani, începând din 1881. Sute de elevi s-au format sub cuvântul său, iar îndemnurile lui au fost minunate călăuze în drumul lor. Ca dascăl, a știut să înfăţișeze figurile mari ale istoriei în toată lumina lor pentru ca să fie vrednice de urmat. A știut să umbrească figurile josnice ale trădătorilor pentru ca să fie dispreţuite de aceia care aveau să devină îndrumătorii poporului. Un fost elev îl caracteriza pe Bârseanu astfel: „A nu ști răspunde lui Bârseanu la lecţii era o rușine pentru elevi. Nu dojenea Andrei Bârseanu, ci se uita cu ochii săi buni și blânzi, încât ai fi intrat în pământ de rușine. Îi era rușine de rușinea ta. Ca să nu jignești pe omul acesta de aur îţi dădeai toate silinţele să-și îndrepţi greșeala”. Din 1912 a primit sarcina grea de director regional al învăţământului secun­dar în circumscripţia IV Sibiu, calitate în care a rămas până la sfârșitul vieţii. De asemenea, Bârseanu a fost și membru al Consiliului Dirigent al Transil­vaniei. A scris mai multe manuale școlare, iar împreună cu Ioan Popea (1839-1903) continuă editarea revistei pedagogice „Școala și familia” (Anul II). Cercetător neobosit al literaturii noastre populare, în colaborare cu învăţătorul filolog ceh J. Urban-Jarnik, publică colecţia de „Doine și strigături din Ardeal” (București, 1885). Andrei Bârseanu este autorul monografiei „Istoria școalelor centrale românești greco-ortodoxe din Brașov” (1902), lucrare premiată de către Academia Română. A mai publicat de asemenea: „Cincizeci de colinde” (1890), „O sută și una minciuni la popoarele din Țara Ardealului” (1890), „Din traista lui Moș Stoica” (1891) etc. Andrei Bârseanu e autorul versurilor la Imnul ASTREI (Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), pe muzica lui Iacob Mureșanu: „Pe cerul nostru înnourat/ Stea mândră s-a ivit/ Și, iată, s-a înviorat/ Apus și Răsărit”. Andrei Bârseanu a desfășurat, până la sfârșitul vieţii lui, o bogată activitate pe tărâmul propagării și propășirii culturii naţionale românești. A colaborat asiduu la publicaţiile „Gazeta Transilvaniei” (Brașov) și „Transilvania” (Sibiu), al cărui redactor și director a fost între anii 1914-1919.Placa din marmura aflata la intarea in scoala O intensă activitate a depus în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA (înfiinţată la Sibiu în 1861), fiind unul dintre stâlpii ei de bază, președinte al Despărţământului Brașov (1898-1908), membru în Comitetul Central, vicepreședinte (1905-1910) și președinte ales la Adunarea Generală Jubiliară de la Blaj (1911-1922). Este unul dintre coordonatorii colecţiei „Bibliotecii Poporale” a Asociaţiunii ASTRA și colaborator la Enciclopedia Română a lui Cornel Diaconovici (Sibiu, 1898-1904). La 3 aprilie 1902, Andrei Bârseanu devine membru corespondent, iar la 1 aprilie 1908, membru titular al Academiei Române. În perioada 8 iunie 1922 – 19 august 1922 ocupă înalta funcţie de vicepreședinte al Academiei Române. Pentru meritele sale incontestabile pe tărâmul cercetării știinţifice și pedagogice a primit două premii ale Academiei, iar filosoful și psihologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) și-a ales ca subiect al discursului său de recepţie la primirea în Academia Română (1923) „Andrei Bârseanu și naţionalismul”. În semn de preţuire, autorităţile locale, la începutul anilor ’90, au numit o stradă „Andrei Bârseanu”, care se află la nici 50 de metri de casa natală a marelui profesor, poet și folclorist. În anul 1997, conducerea Colegiului Naţional Economic Andrei Bârseanu a montat o placă de marmură la intrarea principală, cu următorul text: „160 de ani de învăţământ comercial brașovean. ANDREI BÂRSEANU (1858-1922), poet, folclorist, fost profesor al școlii”. Iar în anul 1998, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui Andrei Bârseanu, conducerea Despărţământului Central ASTRA Brașov a fixat o placă pe casa în care s-a născut, aflată în cartierul Dârste, Calea București, nr. 269. Din păcate, la scurt timp această placă a fost vandalizată de niște răufăcători. Cred că este o datorie de onoare ca Primăria Municipiului Brașov, împreună cu conducerea Colegiului Naţional Economic Andrei Bârseanu, să repună această mărturie a existenţei acestui mare înaintaș al culturii noastre naţionale și să vegheze asupra dăinuirii ei pe acest edificiu. Andrei Bârseanu a lăsat generaţiilor de astăzi și viitoare un mobilizator testament, care trebuie urmat de toţi cei care își iubesc ţara: „A ne mulţumi cu rezultatele de până acum, oricât de strălucitoare ar fi ele, și a ne odihni pe laurii biruinţei, crezându-ne dispensaţi de orice osteneală pentru viitor, ar fi cea mai mare greșeală pe care am putea-o face”. Acest testament trebuie transmis din generaţie în generaţie, dar cu deosebire de către generaţiile tinere din zilele noastre. Mormântul lui Andrei Bârseanu se află la vechea biserică a românilor din Cetatea veche a Brașovului, la Biserica „Sfânta Parascheva”, din Groaveri.

Prof. Miklos LEVENTE,
Colegiul Na
ţional Economic Andrei Bârseanu, Brașov