Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Politizare din plin la început de an şcolar

Politizare din plin la început de an şcolar

Au rămas în urmă vremea şi împrejurările când se spunea că politica nu are ce căuta în şcoală, că judecăţi nu trebuie să se emită şi decizii să nu se ia din motive care ţin de apartenenţa politică. Se şi făcea ori măcar se mima câte ceva în sensul acesta. A existat chiar un moment patetic şi simpatic în naivitatea că ar fi fost şi posibil de împlinit la propriu, când a circulat prin lumea şcolii un fel de îndârjire de a nu-i primi pe politicieni la festivităţile de deschidere dintr-un an. Acum, la actuala revenire a profesorilor, elevilor şi părinţilor la treburile şcolii, politizarea este în prim-plan, etalată cu toată vehemenţa. Conflictul şi criza cu acuzaţii aruncate reciproc în şi din mediul celor care deţin funcţii politice găsesc loc excelent de manifestare în şcoală. Chiar este căutată, folosită şcoala pentru aşa ceva, la gândul că şcoala asigură câmp larg de exprimare şi oferă audienţă, fiindcă tot omul e legat, interesat de şcoală. Redeschiderea şcolii, moment care ar trebui să constituie sărbătoare şi bucurie, înseamnă la nivel politic prilej de acuzaţii de-o parte şi de alta pentru neajunsuri, lipsuri, confuzii şi nepotriviri incontestabile, dar câtuşi de puţin înlăturate sau cel puţin atenuate prin astfel de tensiuni. Pretextul îl reprezintă o prevedere ministerială tehnică în esenţă, politizată în receptare: dreptul acordat exclusiv absolvenţilor de gimnaziu cu medie de trecere după opt clase şi după evaluarea naţională de a fi admişi la liceu. A fost răspândită drept „legea care-i trimite obligatoriu la şcoala profesională pe cei care nu iau 5 (cinci) la Evaluarea Naţională“ (sic! scrierea cu literă mare din loc în loc a câte unui biet substantiv comun, ca şi „Bacalaureat“, fiind semn de emfază semidoctă). De fapt, este vorba despre o singură prevedere, fixată printr-un singur alineat dintr-un articol dintr-un act normativ existent de câţiva ani (din 2011) şi reactualizat formal: metodologia de admitre în învăţământul liceal. Exact spus, este Ordinul nr. 4.948 din 27 august 2019 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021, care precizează că „admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 se desfășoară în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012“. Între alte prevederi, referitoare la absolvenţi din serii anterioare, calculul mediei de admitere, repartizarea conform calendarului admiterii, rezolvarea situaţiilor speciale, actele de identitate, datele personale etc., în al zecelea rând, adică la punctul 10 al articolului 2, scrie că „La procesul de admitere în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 participă numai elevii care au susținut evaluarea națională și a căror medie de admitere, calculată conform pct. I al anexei nr. 2 la prezentul ordin, este minimum 5.00 (cinci)“. Sigur că implicit cine nu obţine minimum 5 (cinci) merge la şcoala profesională, dar aceasta este pentru că învăţământul obligatoriu e de 10 clase (11 cu cea pregătitoare), deci o continuare după gimnaziu este obligatorie. În lupta politică, succesiunea administrativă apare în forme apocaliptice. Administraţia Prezidenţială o plasează între „experimente cu efecte grave asupra educației copiilor din România“ şi o socoteşte „nu doar îngrijorătoare, ci și extrem de nocivă pentru întreg sistemul de învățământ“. În replică, „grupul deputaţilor PSD“ vede în această apreciere „dovada ipocriziei supreme“ a preşedintelui şi consideră ordinul ministerial intrat „în colimatorul președintelui disperat să-și atragă capital electoral“. Exprimarea eminamente politică, a deputaţilor în calitate de voce a partidului de guvernământ, dublează argumentaţia specializată, a Ministerului Educaţiei Naţionale, exponent al aceleiaşi guvernări.

În rest, o analiză specializată, cu soluţia de rigoare, asupra trecerii dincolo de gimnaziu a lipsit. Ca urmare, tot acuzându-i pe cei care pun limită de admitere la liceu că socotesc şcoala profesională drept pedeapsă, susţinătorii şcolii profesionale au ajuns ei înşişi s-o deprecieze cu o astfel de interpretare a prevederii ministeriale. Cerându-se admitere în liceu fără limitare la media 5 (cinci) e cerută de fapt întoarcerea la anii cei mai crunţi din vremea dusă, anii ’80, când aşa se intra la liceu, cu medii de 2 (doi), 3 (trei), cum de altfel se intră şi acum. Tot întoarcere la anii cei mai răi înseamnă şi aprecierea făcută în contextul părerilor exprimate acum, că nota mică este eşec al sistemului. În acelaşi timp, e de observat că întotdeauna 5 (cinci) a fost limită de admitere la liceu (cu excepţia anilor ’80 şi a ultimilor ani), dar în condiţiile examenului de admitere, care acum nu mai e. Totodată, e drept că trecerea dintr-o clasă în alta nu e posibilă fără minimum 5 (cinci) şi s-ar zice că nici din clasa a VIII-a într-a IX-a nu ar trebui să fie posibilă, însă la trecerea într-a IX-a nu contează numai media din clasa anterioară. De luat în seamă este şi că evaluarea naţională nu este examen de admitere, ci se înscrie în succesiunea unor evaluări date din doi în doi ani, de la clasa a II-a. Toate aceste aspecte ar fi fost de analizat şi poate astfel politizarea nu ar mai avea loc.

Florin ANTONESCU