Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Președinția României la Consiliul UE – O ȘANSĂ PENTRU EDUCAȚIA ROMÂNEASCĂ

Președinția României la Consiliul UE – O ȘANSĂ PENTRU EDUCAȚIA ROMÂNEASCĂ

La 12 ani de la aderarea la UE, România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni. Țara noastră trebuie să demonstreze, astfel, că este puternic atașată valorilor europene și că poate fi un partener de încredere al spațiului comunitar. Pentru o jumătate de an, Guvernul României va conduce lucrările structurilor sectoriale ale Consiliului UE. Concret, ne vom ocupa și vom dirija, până în luna iunie, sectoare vitale pentru statele membre UE, precum sănătatea, educația, justiția, transporturile, cultura, finanțele etc. Va fi un adevărat examen pentru noi care, la aceste capitole, suntem corjenți de 30 de ani.

Prezentă alături de ceilalți membri ai guvernului la lansarea oficială a președinției Consiliului UE, ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu, a menționat prioritățile în domeniul educației și formării profesionale pe durata celor șase luni ale mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene, ce vizează mobilitatea, incluziunea și excelența în educație la nivel european. Sunt priorități care, aici, pe plan intern, ar fi trebuit să se regăsească în fiecare program ministerial de după 1989.

Prioritățile MEN pentru următoarele șase luni

În mandatul său, România va face demersuri pentru obținerea acordului privind Recomandarea Consiliului pe tema sistemului de înaltă calitate privind educația și îngrijirea timpurie a copilului. Serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari contribuie la consolidarea incluziunii și coeziunii, precum și la întărirea dimensiunii europene, inclusiv prin integrarea familiilor și a copiilor din țări terțe.

Altă prioritate o reprezintă obținerea consensului miniștrilor educației privind Recomandarea Consiliului O abordare comprehensivă a predării și învățării limbilor străine. Procesul de învățare a limbilor străine are impact asupra creșterii mobilității  elevilor și studenților, favorizează crearea unui mediu cultural incluziv și poate fi stimulat prin utilizarea instrumentelor digitale, se mai spune în comunicatul MEN.

La fel de important, pentru următoarea perioadă de timp, este „obținerea acordului privind Recomandarea consiliului pe tema sistemului de înaltă calitate privind educația și îngrijirea timpurie a copilului“. Ceea ce nu a reușit să facă în țară vreme de 30 de ani, șefii educației românești sunt puși în situația să facă în următoarele șase luni. România trebuie să asigure un învățământ de înaltă calitate la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene. Spre exemplu, preșcolarilor trebuie să li se asigure servicii de calitate menite să contribuie la consolidarea incluziunii și coeziunii, precum și la întărirea dimensiunii europene, inclusiv prin integrarea familiilor și copiilor din țări terțe.

Programul Erasmus+ este de maximă importanță pentru mandatul nostru la șefia Consiliului UE. Referitor la acesta, ministrul roman al educației a spus că „suntem pregătiți să inițiem dialogul interinstituțional (trialogul) cu Parlamentul European și Comisia Europeană, pentru realizarea de progrese care să contribuie la adoptarea Regulamentului viitorului program Erasmus+, în vederea realizării Spațiului european al educației“.

Excelența în educație și pregătire profesională este considerată esențială pentru continuarea demersurilor privind dezvoltarea rețelelor de universități europene și a centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic, sector distrus practic la noi și în revitalizarea căruia, abia în ultima vreme, țara nostră s-a dumirit că trebuie să investească serios.

Prioritățile în domeniul educației și formării profesionale nu sunt descoperirea României, ci se bazează pe rezultatele Summitului social de la Göteborg (noiembrie 2017), pe Concluziile Consiliului European (decembrie 2017), pe inițiativele Comisiei Europene și pe rezultatele Trioului Președinției Consiliului Uniunii Europene, Estonia-Bulgaria-Austria (1 iulie 2017-31 decembrie 2018).

Un duș rece care trebuie să ne trezească din somnul dâmbovițean

Toate aceste trei dimensiuni majore – mobilitatea, incluziunea și excelența – trebuie să se regăsească și la nivelul preocupărilor celor de la Ministerul Educației Naționale.

În consecință, va trebui să muncim mult și cu toată seriozitatea de care suntem capabili pentru a demonstra că putem fi priviți, fără urmă de îndoială, ca parteneri de încredere la realizarea proiectului comun european. Mai mult sau mai puțin pregătită, România trebuie să trateze șefia rotativă pe o perioadă de șase luni a Consiului Uniunii Europene cu toată seriozitatea. Această perioadă la vârful UE trebuie să reprezinte un duș rece, care să ne trezească din somnul dâmbovițean în care ne complacem de aproape 30 de ani.

Contactul direct cu Europa civilizată, obligativitatea de a guverna la standarde din cele mai înalte și de a respecta, fără a modifica o iotă, direcțiile de acțiune trasate la nivel comunitar ar trebui să modifice mentalul clasei politice din această țară care se zbate de 30 de ani să scape de tarele comunismului. Vom fi probabil nevoiți, așa cum suntem obișnuiți să facem, să ardem etape pentru a-i prinde din urmă pe partenerii noștri europeni. Vom privi mai îndeaproape în curțile acestora și vom realiza nivelul jalnic la care ne prezentăm. Direcțiile pe care va acționa România în ceea ce privește Educația nu trebuie privite ca forme fără fond ce trebuie bifate la președinția rotativă de șase luni, ci ca pe un început pentru o restructurare serioasă a strategiei de modernizare a sistemului intern de învățământ și nu numai atât.

„Avem nevoie de mai multă coeziune în toate acțiunile noastre“

România trebuie să micșoreze rapid decalajul dintre ea și celelalte state europene, iar acest lucru nu se poate face decât printr-o refrișare a clasei politice și prin realizarea unei unități de gândire, totul pe fondul bunei credințe. „Va trebui să demonstrăm că, prin unitate și consens, putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun, a spus președintele Iohannis la lansarea președinției României la Consiliul UE. Avem nevoie de mai multă coeziune în toate acțiunile noastre la nivelul Uniunii Europene, indiferent că vorbim de o Europă a convergenței, de o Europă mai sigură, de o creștere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune. Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esențial pentru a asigura avansarea proiectului European“. Dacă vrem, într-adevăr, să fim priviți cu repect și încredere de către statele UE, trebuie, la rândul nostru, să ne raportăm la acestea cu același respect și încredere, iar pe plan intern să încetăm orice dispute sterile. Nu în ultimul rând, trebuie ca, la finalul celor șase luni de mandat la șefia Consiliului Uniunii Europene, să putem spune că exercițiul democratic la vârf la care am fost supuși vreme de câteva luni ne-a schimbat definitiv modul de a gândi și a acționa. Ar putea fi una dintre marile șanse ale acestei țări de a deveni un stat educat, civilizat, european!

Marcela GHEORGHIU