Dincolo de preocupările zilnice la catedră în virtutea pregătirii profesionale, unele cadre didactice depăşesc pragul obligaţiilor didactice şi se dedică studierii şi aprofundării unor domenii de referinţă cu mari implicaţii în viaţa cotidiană. Pasiunea şi perseverenţa lor aduc clarificări unor probleme nou-apărute în tehnologia de vârf, implementată şi utilizată în toate domeniile vieţii moderne. Odată cu progresul societăţii, este tot mai facil accesul la tehnologie şi la tot ceea ce ascunde aceasta. Tot mai mulţi tineri, chiar copii, deţin dispozitive moderne de comunicare, precum telefoane inteligente, tablete, laptopuri, respectiv computere. Avantajele utilizării lor sunt spectaculoase (acces rapid la informaţie, comunicarea rapidă etc.), dar şi o serie de reale şi nocive pericole, pe care copiii nu le conştientizează. Mulţi sunt prinşi în capcana jocurilor pe calculator, a navigaţiei pe internet. Este de ajuns o aplicaţie captivantă pentru ca „lăudatul” dispozitiv să devină cel mai bun prieten al copilului, smulgându-l din viaţa reală. Aşa s-a născut proiectul educativ „Tehnologia, prieten sau duşman”.
Şcoala, care a iniţiat proiectul, multe cadre didactice au fost implicate de-a lungul anilor în proiecte locale, regionale, naţionale şi internaţionale, fiind fie coordonatori, fie membri ai echipelor de implementare. De această dată, profesorul care şi-a asumat răspunderea derulării şi coordonării unui astfel de proiect, contrar pregătirii de specialitate, a fost profesoara de informatică Melinda Coriteac. Bine pregătită profesional, ambiţioasă şi perseverentă, Melinda a dezvoltat un proiect interdisciplinar, antrenând consilieri educativi, psihologi, medici şcolari, profesori de biologie, de sport etc. A încheiat parteneriate cu: Liceul Ortodox Episcop Roman Ciorogariu, din Oradea, coordonatori, prof. Pap Mihaela şi prof. Cernea Radu Ana; Şcoala Gimnazială Dacia, din Oradea, prof. Baican Carmen; Colegiul Naţional Samuil Vulcan, din Beiuş, prof. Hora Florentina şi Buran Claudia; Liceul Tehnologic Nr. 1, din Şuncuiuş, prof. Bodea Călin. Scopul şi obiectivele proiectului au fost stabilite pe trei paliere: elevi, părinţi şi cadre didactice, factori cu responsabilităţi implicaţi în eficientizarea proiectului. Scop: conştientizarea adevăratului rol al tehnologiei în viaţa copilului şi educarea în spiritul unei vieţi echilibrate, fără excese care pot în timp să afecteze viaţa. Printre obiective am reţinut: să conştientizeze scopul real pentru care a fost creată tehnologia; să descopere avantajele şi dezavantajele utilizării tehnologiei; să cunoască efectul nociv asupra sănătăţii fizice şi psihice; să experimenteze metode alternative de petrecere a timpului liber, să devină responsabili în raport cu propria lor formare; să fie implicaţi activ în activităţile proiectului etc. Pentru părinţi: să identifice dependenţa de tehnologie la copii, tulburări de comportament, anxietate, violenţă, insomnii, cu urmări grave atât în sănătatea copilului, cât şi în procesul educativ; să se implice activ în organizarea timpului liber al copilului. Pentru cadrele didactice: să manifeste atitudine pozitivă faţă de proiect; să participe la activităţile derulate; să popularizeze realizările proiectului.
Calendarul activităţilor
- Eu şi universul tehnologic. Elevii din grupul-ţintă s-au înarmat cu noţiuni teoretice, pe baza cărora au realizat prezentări electronice, o pagină a proiectului (pe facebook), eseuri, desene, postere, colaje, toate puse pe suport electronic.
- Ne facem cunoscuţi. Fiecare echipă din şcolile implicate a realizat şi popularizat sigla proiectului în format electronic.
- Vreau să cresc sănătos. S-au organizat activităţi diverse: dezbateri, filme, fotografii cu exemplificări privind nocivitatea abuzului de utilizare a tehnologiei.
- Sunt un părinte responsabil. Un eşantion de câte 50 de părinţi din fiecare şcoală implicată a completat chestionare care au fost interpretate şi sau stabilit concluzii.
- Pierduţi în labirintul timpului. În ziua de 28 mai 2016, echipe alcătuite din câte 20 de elevi din şcolile implicate s-au deplasat la Aleşd, unde timp de 4 ore, în sala de sport, au participat la jocuri sportive sub formă de întreceri. Scopul acestei activităţi: o alternativă sănătoasă la excesul utilizării tehnologiei moderne şi petrecerea plăcută a timpului liber. S-au făcut fotografii, filme, s-au legat prietenii.
- De vorbă cu mine însumi. În fiecare şcoală, pe baza materialelor realizate pe parcursul derulării proiectului (decembrie 2015 – iunie 2016), s-au organizat expoziţii, iar rezultatele şi concluziile formulate au fost popularizate pe site-ul şcolilor şi prin mass-media.
Conţinutul şi activităţile realizate în proiect au conştientizat elevii `n ceea ce priveşte scopul real al tehnologiei, precum şi pericolele care pot apărea în caz de abuz, rolul petrecerii timpului liber prin mişcare şi sport, ca o alternativă benefică a propriei dezvoltări. Pentru părinţi, proiectul a constituit un semnal de alarmă privind dependenţa de tehnologie a copiilor şi urmările nefaste ce pot afecta dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor.
Nicu RACUCIU
