Socialize

Facebook
Home » Noutati » Proiectul strategic CRED O șansă importantă pentru modernizarea învățământului românesc

Proiectul strategic CRED O șansă importantă pentru modernizarea învățământului românesc

Ministerul Educației Naționale a lansat, săptămâna trecută, în cadrul unei ample conferințe desfășurate în Capitală,  așteptatul proiect strategic „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“. Prin intermediul acestuia urmează să se realizeze abilitarea curriculară a nu mai puțin de 55.000 de cadre didactice (un prim lot, sperăm) de la nivelul învățământului primar și gimnazial. Pe lângă reprezentanții MEN, la eveniment au mai participat Liviu Marian Pop, președintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Senatul României, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților, Merima Petrovici, managerul proiectului, inspectori școlari generali și inspectori școlari generali adjuncți cu atribuții în domeniul curriculumului, directorii Caselor Corpului Didactic din București și din țară, reprezentanții federațiilor sindicale din învățământul preuniversitar, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul educației, ai Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar și ai Consiliului Național al Elevilor.

De la tribuna conferinței de lansare a proiectului, ministrul Valentin Popa a subliniat importanța acestei inițiative, exprimându-și speranța că proiectul CRED va avea rezultate sustenabile și va contribui la dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar din țara noastră. „Proiectul se înscrie în politica educațională privind învățarea pe tot parcursul vieții și sunt convins că și în anii următori vom derula proiecte similare“, a spus ministrul educației. „Prin complexitatea sa și prin resursele umane, materiale, financiare și logistice implicate, CRED reprezintă și oportunitatea elaborării unei strategii ample și coerente de formare a cadrelor didactice pentru implementarea curriculumului pentru clasele I-VIII, care să fie ulterior utilizată ca model de bune practici pentru schimbările ce urmează în ciclul liceal. În opinia ministrului educației, o componentă importantă a muncii MEN o reprezintă proiectele educaţionale, care oferă soluţii pentru problemele actuale, dar şi pentru cele viitoare. CRED se înscrie în politica educaţională legată de învăţarea pe tot parcursul vieţii, a spus ministrul Popa, conform comunicatului MEN, subliniind în felul acesta necesitatea, speranța că în următorii ani, la nivelul Ministerului Educației, vor fi implementate proiecte similare. Referindu-se la specificul educațional actual și la rapiditatea cu care se modifică societatea, necesitățile acesteia și piața muncii, ministrul a spus: „Profesorii noştri trebuie să se perfecţioneze continuu, să îşi adapteze cunoştinţele şi metodele de predare, cu atât mai mult cu cât 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există, potrivit unui recent studiu al Future of Jobs Report“.

Desfășurare de forțe fără precedent pentru implementarea CRED

Conform datelor furnizate de MEN, proiectul strategic „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“ beneficiază de finanțare europeană prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 și reprezintă „o intervenție sistemică de prevenire a părăsirii timpurii a școliiprin măsuri care să susțină aplicarea inovativă și sustenabilă a noului curriculum național și creșterea accesului la experiențe de învățare de calitate ale elevilor din învățământul primar și gimnazial“. Pentru o acoperire națională integrală, din informațiile MEN aflăm că proiectul implică existența unui parteneriat la nivel central – prin intermediul Institutului de Științe ale Educației, respectiv local – prin cooptarea a trei inspectorate școlare județene (Bihor, Iași și București) și a opt CCD-uri (Botoșani, Brașov, București, Buzău, Cluj, Olt, Teleorman și Timiș).

În vederea desfășurării activităților de formare vor fi alcătuite 2.750 grupe de profesori la nivel național. Profesorii vor participa la 330.000 de ore de formare, implicând aportul a 900 de formatori. Tot ministerul ne mai informează că „toți cei 55.000 de participanți la cursurile de formare vor primi fiecare o subvenție în cuantum de 600 de lei. Suplimentar, pentru cadrele didactice generatoare de bune practici vor fi acordate 150 de premii“.

Vor fi elaborate 18 ghiduri metodologice, pe arii curriculare, menite să acopere toate disciplinele prevăzute în noile planuri-cadru pentru învățământul primar și gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educaționale deschise (RED) pentru toate disciplinele, acestea fiind accesibile, în egală măsură,  elevilor și profesorilor din centrele de resurse educaționale deschise, dar și pe o platformă on-line de e-learning.

CRED – un proiect educațional de anvergură, pe 42 de milioane de euro

Prin intermediul activităților  CRED, se urmărește creșterea calității și relevanței educației în școlile aflate în zone cu populație vulnerabilă, în vederea reducerii ratei de abandon școlar, prin implementarea de proiecte inovative axate pe dezvoltarea competențelor-cheie, în contexte de învățare curriculare și extracurriculare stimulative și motivaționale, pentru cel puțin 2.500 de elevi, se spune în comunicatul MEN, din care spicuim și noi acum.

Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“  se va încheia peste patru ani, în  2021. CRED are la dispoziție un buget de aproximativ 42 de milioane de euro.

Avem de-a face cu un proiect educațional de anvergură, poate cel mai mare proiect MEN de după 1989, iar miza este uriașă: șansa, chiar obligația de a schimba, în patru ani,  fața învățământului românesc prin modernizarea metodelor de predare ale dascălilor și alinierea sistemului de educație din țara noastră la sistemele surori din celelalte state UE și nu numai. Însă cum se vor schimba concret aceste metode nu e clar, deocamdată ministerul lucrează de luni bune la principii.

Proiectul CRED a fost anunțat de fostul ministru al educației, Liviu Marian Pop, în  noiembrie 2017, când CRED a fost prezentat câtorva sute de profesori, dar abia după patru luni, săptămâna trecută, proiectul a fost lansat propriu-zis.

Mai trebuie spus că, în iunie a.c., Ministerul Educației Naționale  lansa un apel public către toți profesorii români cu experiență, pe care îi va invita să devină primii formatori. După selecția primilor 50-60 de formatori naționali, în toamna lui 2018 vor avea loc primele cursuri. Acestea vor implica 60 de ore față în față cu formatorul și 60 ore de curs on-line, adică la distanță.. Vreme de patru ani, informațiile vor fi transmise fără întrerupere, astfel încât, după acest interval de timp, școala românească să aibă primii 55.000 de profesori pregătiți să adapteze metodele de predare moderne noilor generații de copii.

Încă o inițiativă lăudabilă menită să „prioritizeze“ educația

Acest program pe care toți ochii vor fi ațintiți vreme de patru ani ar putea moderniza și sincroniza educația românească cu ceea ce se face astăzi la nivel european și mondial. După trei decenii de bâlbâieli și măsuri catastrofale, învățământul ar putea intra și la noi pe făgașul normalității. Dar nu este suficient, mai e nevoie de încă multe măsuri care să susțină această inițiativă cu adevărat onorabilă. Mai este nevoie de o finanțare ca afară, deci, de cel puțin 6% din PIB acordate Educației și, în mod absolut obligatoriu, mai este nevoie de o infrastructură școlară, adaptată cerințelor mileniului trei. Credem, de asemenea, că nu exagerăm dacă la asta adăugăm și necesitatea imperioasă a unei infrastructuri rutiere solide, în absența căreia în multe, foarte multe zone din țară, școala rurală va continua să funcționeze ruptă de secolul în care trăim, copiii despre care vorbesc autorii CRED continuând să abandoneze școala, nu doar din motive de sărăcie (aceasta este, desigur, o altă problemă a politicienilor noștri: lipsa de soluții pentru zonele defavorizate ale țării –  din motive de distanțe uriașe între casă și școală și, nu în ultimul rând, sau poate chiar în primul rând, învățământul are nevoie de predictibilitate. Revenind la proiectul CRED, inițiative lăudabile privind salvarea, redresarea, „prioritizarea“, folosind un termen la modă, învățămânului autohton au mai existat în toți acești ani. Ce ați zice de Pactul Național pentru Educație, semnat în 2008 de toate partidele politice, de președintele de atunci al României, Tra­ian Băsescu, de 15 ONG-uri și sindicatele din Educație. A mai auzit cineva ceva despre el de atunci?  Noroc bun!

 Marcela GHEORGHIU