Reabilitarea unui domeniu în „dizgraţie“ . Învăţământul dual – o şansă pentru formarea profesională şi integrarea pe piaţa muncii

 
Legătura făcută cu folos reciproc între sistemul educaţional şi mediul economic este deziderat vechi, nici pe departe născut odată cu epoca postdecembristă. În timp, i s-au construit şi nişte reprezentări în inevitabila limbă de lemn, semn al trecerii de la preocupare la obsesie: i s-a zis „drumul de la şcoală la uzină”, „din clasă (din amfiteatre), direct în producţie”, i se zice „legătura învăţământului cu practica”, „trecerea de la şcoală la viaţa activă”. Indiferent de vremuri ale manifestării şi de forme ale exprimării, concordanţa dintre ceea ce oferă şcoala ca educaţie şi formare şi ceea ce solicită angajatorii ca profesionalizare, este o necesitate constantă. Tot veche poate fi considerată şi senzaţia de permanentă nepotrivire între cele învăţate ca elev (student) şi cele de făcut ca producător. Neliniştea în domeniu s-a accentuat de la o vreme prin concursul mai multor factori: declinul economic al ţării, diminuarea numerică a celor din mâna cărora să iasă ceva concret şi utilizabil, plecarea în străinătate a foarte multor oameni calificaţi, creşterea veleităţilor considerate incompatibile cu nivelul mediu de instruire. Cu toate eforturile educaţionale şi promoţionale, atracţia către domeniul de formare tehnico-profesional se menţine în zona unor aspiraţii individuale, a fatalităţii, a eşecului. În actualitate se află intervenţia sub aspect administrativ de aşezare profitabilă a pregătirii practice a elevilor, odată cu afirmarea unor forme de concretizare dătătoare de speranţe în sensul că învăţământul profesional măcar nu va mai fi dezavuat şi poate, cine ştie, va deveni curând chiar preferat.
Contract ferm între şcoală, agent economic şi elev
De ultimă oră este „Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4798/2017 privind aprobarea contractului individual de pregătire practică în învăţământul dual”. Cerut, pregătit, construit îndelung, în sfârşit, odată cu anul şcolar în curs, acest contract devine actul de bază al relaţiei unitate de învăţământ – operator economic partener de practică – elev sau părinte/tutore/susţinător legal instituit al acestuia. De acum, stagiul de pregătire practică a elevilor din învăţământul dual se desfăşoară conform contractului care „reglementează, printre altele, statutul practicantului, drepturile şi obligaţiile acestuia, drepturile şi obligaţiile operatorului economic partener de practică, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ, respectiv modul de evaluare a stagiului”. După cum subliniază creatorii lui, noul act „vizează toate activităţile de profil stabilite prin contractul de parteneriat: stagiile de pregătire practică din planul-cadru de învăţământ, precum şi componenta de pregătire practică săptămânală (instruire şi laborator tehnologic) din modulele de specialitate pentru calificarea profesională vizată, convenite a se desfăşura la acel operator economic sau în alte spaţii stabilite de acesta pe baza unor convenţii/contracte scrise, pe care le încheie, în acest scop, cu alţi operatori economici sau furnizori de formare”. Un „certificat de pregătire practică în învăţământul dual” reţine „activităţile realizate în timpul pregătirii practice la operatorul economic”, evaluarea acestora şi rezultatele învăţării, generând portofoliul individual al elevului. Agentul economic partener de practică este parte activă a întregului proces de formare, asigurând tutori, participând la evaluare, la certificare, la elaborarea conţinutului disciplinelor de studiu.
Birocraţia de după uşa atelierului
Încurajator asupra seriozităţii noilor reglementări este caracterul minuţios al cerinţelor acestora, aşa cum apar ele formalizate: secţiuni importante ale certificatului în discuţie se referă la „Descrierea practicii organizate la operatorul economic sau în alte locaţii în răspunderea acestuia”, la „Descrierea activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor învăţării dobândite de elev pe perioada practicii organizate la operatorul economic sau în alte locaţii în răspunderea acestuia”, la „Înregistrarea rezultatelor învăţării”.
Precizări în aceeaşi notă vecină cu scrupulozitatea – altfel, bine-venite! – accentuează cerinţa eliberării certificatului „de unitatea de învăţământ în care elevul este înmatriculat” numai după ce este semnat de agentul economic. Dată fiind birocraţia acaparatoare din sistemul nostru educaţional, pot fi previzibile reacţiile negative faţă de contractul şi de certificatul aferent, numai că, din câte se prefigurează, miza unei pregătiri serioase este de natură să înlăture prejudecăţi.
Susţinere din partea unor mari companii
Tocmai pe această linie a seriozităţii sunt de apreciat exemplele – câte există deocamdată – începutului de an şcolar dedicat pregătirii profesionale a elevilor prin îmbinarea învăţăturii de carte cu activitatea practică. În cinci licee din Timişoara, Sibiu, Braşov, Bucureşti şi Buftea, 110 elevi sunt înscrişi în programul de învăţământ profesional dual „Şcoala de Carte şi Meserii”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) cu implicarea activă a inspectoratelor şcolare, a profesorilor, a familiilor şi cu aportul în latura practică al companiilor Hornbach, Lidl, Rewe Romania (Penny Market). Pe toată perioada şcolarizării, elevii primesc bursă (200 de lei de la buget şi 200 de lei de la agentul economic), iar pe timpul perioadei de practică beneficiază de transport şi masă gratuite. Calificarea obţinută după trei ani de şcoală este de comerciant-vânzător, cu perspectivă de angajare a fiecărui absolvent la agentul economic unde a desfăşurat practica.
Tot formării elevilor în sistemul dual îi este destinată o parte însemnată a activităţii ce se desfăşoară la centru de training recent deschis de compania Bosch în incinta propriei fabrici de componente electronice auto de la Jucu, localitate în judeţul Cluj. Sunt înscrişi peste 60 de elevi, începutul de an şcolar 2017-2018 dovedind clar eficienţa colaborării susţinute a companiei cu Liceul Tehnologic Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca pentru calificarea în electromecanică şi cu Liceul Teologic Reformat, de asemenea din Cluj-Napoca, pentru calificarea în electronică şi automatizări. Ca deschidere sustenabilă către un alt deziderat încă departe la noi de concretizarea cerută, se înscrie asigurarea prin noul centru de training al companiei Bosch inclusiv a unor programe de formare continuă a angajaţilor, prin mult invocata învăţare pe tot parcursul vieţii.
În ansamblu, învăţământul profesional – mai ales în forma lui deja încetăţenită prin termenul de „dual” – îşi face loc cel puţin în atenţia absolvenţilor de opt clase, a profesorilor din şcolile gimnaziale, a părinţilor. Dincolo de atenţie, drumul către opţiune se arată a fi mai greu. De vină sunt prejudecăţile şi descurajarea. Antidotul îl poate constitui relaţia cu mediul specific, pregătită atent şi cântărită raţional, din timp.
F. IONESCU