Socialize

Facebook
Home » Reforma » Radiografii » Să se revizuiască, primesc, dar atunci să se  schimbe și în bine ceva!

Să se revizuiască, primesc, dar atunci să se  schimbe și în bine ceva!

Mărturisesc că nu-mi face nicio plăcere să scriu cele de mai jos. Viața mi-a scos în cale, în 40 de ani de practicare a meseriei de dascăl, atâția oameni pricepuți, cu probitate profesională, cu o ținută morală ireproșabilă, care mai mult ofereau societății decât primeau de la ea. Pentru aceștia, doar cuvinte de laudă. Dar… Dar, astăzi, numărul celor care se lasă duși de valul înalt și tulbure stârnit de elevii lipsiți de motivație, de respectul minim pentru cei aflați la catedră s-a mărit îngrijorător. Profesorii nu valorează nici pe departe cât telefonul lor mobil… Elevii de azi sunt, în general, altfel decât au fost părinții și bunicii lor.

Dar nu despre elevi vreau să scriu aici, ci despre unii dintre profesorii lor de acum, și aș porni de la ideea de toleranță greșit înțeleasă și de la faptul că lipsa unui control serios din partea organelor abilitate în scest scop (directori de școli sau inspectori) a generat o criză fără precedent în învățământ. Inspecțiile făcute pe fugă, aproape fără excepție în perimetrul calificativului „foarte bine“, lipsa asistențelor efectuate cu simț de răspundere sau, pur și simplu, lipsa lor, calificativele anuale maxime acordate aproape în exclusivitate, un sistem docimologic în care numărul mediilor de zece a crescut alarmant, fără a fi acoperite de cunoștințele de rigoare – toate acestea sunt un semn evident al unui viitor sumbru în domeniul educațional. Mă gândesc cu groază ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi rezolvat problema bacalaureatului prin introducerea supravegherii video și ar fi luat și azi examenul prin fraudă toți cei deloc pregătiți să-l ia; facultățile patriei i-ar fi primit apoi cu mare drag!

Mă uit și nu-mi vine să cred cu câtă lejeritate se acordă nota 5, cu câtă nonșalanță se modifică sau anulează notele care încurcă anumite calcule, fără să existe vreo îndoială că le-ai pus dintr-o eroare, dând, pentru justificare, doar o mincinoasă notă explicativă. Corigența a ajuns o „rara avis“, nu mai sperie pe nimeni, din moment ce la reevaluare trece toată lumea, indiferent de cât de puțin a progresat elevul lăsat să mai învețe în lunga lui vară fierbinte! În comunism, eram supărați că sistemul ne sugera să-i promovăm pe toți; acum, nimic nu ne oprește să ne îndeplinim vechiul vis, dar tot ca înainte procedăm, de dragul unui procent mare în CV-ul nostru și al unei degrevări de sarcini legate de neagreata evaluare din septembrie…

Sistemul de evaluare actual e bolnav și umple liceele de elită cu elevi slabi, fără cultură și fără lectură, care învață pentru examen după un rețetar. Inclusiv o parte din olimpicii noștri de la „română“… Dar aceasta e azi rețeta succesului! O argumentație aproape general valabilă la literatura română, o cheie universală, cu care elevul deschide lejer lacătul oricărui examen. Lucrările de la Evaluarea Națională se corectează  (în mare parte, prost și pe fugă!) în alt județ, unde pretențiile poate sunt mai mici, iar contestațiile se rezolvă uneori și mai prost, mărind note care deja sunt umflate! Elevi care niciodată nu au trecut de nota 7 iau peste 9 în alt județ. Se poate însă și invers: la matematică (!), o „contestatară“ notată cu 7,35 primește doar 6,10 la o a doua evaluare! Acel 80% de la Evaluarea Națională, pe care toți l-am salutat la început, se dovedește a fi și el, ca și mai micile procente anterioare, departe de a merita statutul de proporție infailibilă, definitivă din punct de vedere deontologic. Trebuie să „inventăm“ altceva…

Sunt profesori care au ajuns să se realizeze financiar, după modelul șefului statului nostru, oferind rețete pentru prepararea examenelor naționale. Cunosc cazuri în care unii profesori au abandonat catedra, parțial sau chiar total, și care oferă elevilor pregătire suplimentară, câștigurile lor fiind net superioare colegilor acestora, ale căror venituri cinstit obținute sunt ajustate serios de impozite. Și să nu-mi vorbiți mie de chestia numită PFA (adică „persoană fizică autorizată“), un praf aromatizat, inventat pentru cei care se aseamănă cu credulul și naivul Samurache din fabula unde mai întâlnim și un dulău ipocrit, dar plin de putere… Avem un sistem educativ prea permisiv, care afectează  ierarhii și caractere.

Din punctul de vedere al conducerilor liceelor de top, e de înțeles opțiunea lor pentru un concurs la intrarea în clasa a IX-a; ar scăpa astfel de „pleava poleită“ ce le vine din gimnazii, parțial atinsă – susțin unii profesori de liceu – de un relativ analfabetism funcțional; din punct de vedere al reprezentanților școlilor gimnaziale, e de preferat actualul sistem de admitere, mai ales că și părinții care analizează mai atent ce repercusiuni ar apărea în urma unui  concurs de admitere le sunt aliați.

Ce măsuri s-ar impune, spre a redresa situația? Care sunt principalii vinovați de situația pracară în care a ajuns sistemul de învățământ? Deși nu sunt eu în măsură să ofer răspunsuri, aș putea totuși sintetiza astfel: chiar dacă s-au schimbat de atâtea ori tipul și metodologia de organizare a examenului național, ne trebuie un alt sistem de evaluare națională, cu subiecte cu un grad de dificultate superior și mai puțin previzibile și care să beneficieze de evaluatori mai bine pregătiți, care să știe, în primul rând ei personal, cum trebuie să arate răspunsurile candidaților evaluați cu note foarte mari. Mult prea mari…

Prof. dr. Ioan GHEORGHIȘOR, Școala Gimnazială
Prof. Ion Vișoiu, Chitila, jud. Ilfov