Socialize

Facebook
Home » Noutati » Scandal între Consorțiul Universitaria și MEN. Ministerul Educației, acuzat de promovarea clientelismului politic și a mediocrității

Scandal între Consorțiul Universitaria și MEN. Ministerul Educației, acuzat de promovarea clientelismului politic și a mediocrității

Scandal de proporții, cu implicații grave, între Consorțiul Universitaria și Ministerul Educației Naționale. Sunt acuzații grave din ambele părți, după ce MEN a făcut publice cifrele de școlarizare pentru anul universitar 2018-2019 – licență, masterat și doctorat. Concret, cele cinci universități din consorțiu, cele mai importante din România și, practic, motorul cercetării românești, au primit mai puține  locuri decât în anii trecuți. Efectele sunt evidente: pierderi importante de bani, pentru acestea. Cele cinci universități au fost și sunt cele mai critice cu guvernul, cele care au refuzat, cu câteva luni în urmă, să semneze scrisorea de susținere a numirii actualului ministru al Educației Valentin Popa, rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava. Reacția din partea consorțiului nu a întârziat să apară, cei cinci acuzând, în termeni duri, Ministerul Educației de clientelism politic și de promovarea mediocrității. 

 

Sute de locuri tăiate dintr‑un condei la cele mai mari universități din țară

Dintr‑un total de 56 de universități de stat, sunt penalizate la buget doar opt: Consorțiul Universitaria – Universitatea din București, ASE, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara – plus SNSPA, Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București  și Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov.   Guvernul României dă astfel, la prima vedere, în mod inexplicabil, o lovitură grea, de milioane de euro, celor care s‑au manifestat, în ultimul timp împotriva puterii, dar și a celor care au refuzat să semneze scrisoarea de susținere a lui Valentin Popa. Pe cifre, lucrurile stau în felul următor:  Universitatea din București va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I (cu 60 de locuri mai puțin ca anul trecut). Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București pierde 43 de locuri, având de anul viitor 2018‑2019 un total de 40 de locuri. În ce privește Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca, aceasta pierde 29 de locuri, având pentru anul școlar viitor un total de  4.790 de locuri. În sfârșit,  Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași va avea pentru anul școlar viitor cu 25 de locuri mai puțin, însumând un total de 3.400 de locuri.

În afara consorțiului, Academia de Științe Economice din București a primit 2.750 de locuri, cu 20 mai puțin decât anul trecut,  Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA) – 735 de locuri (cu 15 mai puțin ca anul trecut), iar Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov – 159 de locuri (cu 12 locuri mai puține decât anul trecut). Universitatea de Vest din Timișoara a primit  2.105 de locuri, cu 10 mai puțin decât în anul universitar anterior. În schimb, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, al cărui rector este actualul ministru al educației, Valentin Popa, câștigă, în defavoarea celor opt, 47 de locuri față de anul trecut, astfel că din septembrie va avea bugetate de la stat 1.170 de locuri pentru anul I de licență.

„Triumful mediocrității și al găștilor politice“

Într‑o scrisoare de o duritate fără precedent, rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, a anunțat că va da în judecată Ministerul Educaţiei, care a redus numărul locurilor universităţilor din Consorţiul Universitaria. Acesta susține că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018‑2019 la toate cele trei studii de licenţă. Prof. Mircea Dumitru și‑a exprimat într‑un limbaj extrem de dur indignarea față de gestul ministrului educației. În textul care se numește „Despre triumful mediocrității și al găștilor politice“, profesorul Dumitru spune: „După ce, probabil, domnul Valentin Popa a decis, spre beneficiul public și personal, să stăruie, cu mai mare atenție, asupra «literelor» și nu ne‑a mai desfătat, în ultima vreme, cu pronunțări publice, iată că acum trece și la cifre. Te‑ai aștepta, nu‑i așa, din partea unui distins inginer, care, după cum declară, «nu are întotdeauna toate cuvintele la Domnia Sa», ca măcar aici, în domeniul cifrelor, să arate o ireproșabilă rigurozitate“.

Cu ură și cu răzbunare, continua rectorul UB, ministrul educației, „alături de colegii săi de partid, dl Dragnea și dna Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi și mai prestigioase universități românești, universitățile din Consorțiul Universitaria, și le‑au împărțit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăți de scaun ale învățământului universitar românesc“.

Mircea Dumitru consideră lipsită de orice justificare rațională scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universității din București pentru anul universitar 2018‑2019, pe toate cele trei cicluri de studii: licență, cu 60 de locuri mai puțin; master, cu 335 de locuri mai puțin, adică cu 10% mai puțin decât anul trecut. „La doctorat, poate vă întrebați câte locuri a primit Universitatea? Știm că studiul făcut serios nu e pe placul Domniilor Lor, poate și de aceea au tăiat din «pixul de demnitar» 59 de locuri, adică 17% față de locurile din anul precedent“.

Cum ne va afecta? se întreabă aproape retoric Mircea Dumitru: „Simplu. Numai la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master și la licență, suma cu care bugetul Universității va fi văduvit este de 5,4 milioane de lei… Vă anunțăm că Universitatea din București va acționa Ministerul Educației în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol «criteriile» de alocare a cifrelor de școlarizare pentru toamna acestui an au penalizat universitățile din Consorțiu și le‑au recompensat pe aproape toate celelalte“.

„Eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante“

Și conducerea Universităţii Babeş‑Bolyai a luat atitudine, declarându‑se revoltată de repartizarea locurilor bugetate pentru anul universitar următor şi a cerut ministrului educaţiei naţionale „revizuirea acesteia, precum şi transparentizarea criteriilor de repartizare a locurilor pentru admitere“.

Într‑o scrisoare deschisă, rectorul Universității de Vest din Timișoara a luat, la rândul lui, atitudine. „UVT, spune prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai etc.) și‑a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc. În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT“.

UVT, mai spune rectorul Pirtea, a făcut eforturi uriașe în ultimii ani pentru a ajunge la nivelul de recunoaștere la care se află acum. „Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru“.

Cum se poate justifica, se întreabă rectorul Pirtea, următoarea contradicție: „Facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuni­versitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condi­țiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?“

„În cadrul Universității din București sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme“

La toate atacurile vehemente venite din partea Consorțiului Universitaria, reacția ministrului Valentin Popa a fost una promptă. Acesta a adus câteva precizări, care însă nu au făcut decât să toarne gaz pe foc.

Într‑un comunicat extrem de dur, de lung și de lipsit de orice simț diplomatic, Valentin Popa acuză practic universitățile din Consorțiu de „derapaje“ de la buna guvernanță, de necorelare cu nevoile pieței muncii, de finanațre gratuită pentru programe de studii de licență și de master inventate doar pentru nevoile unor cadre didactice. Ținta predilectă a acestuia este însă Universitatea din București: „Numeroase studii și analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială, cât și în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună și anume aceea că structura instituțională și cea a ofertei educaționale nu sunt corelate cu nevoile pieței muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% din programele oferite aparțineau științelor socio‑umaniste (sursa ARACIS, 2017)“.

Când se referă la „derapajele“ universi­tăților de la buna guvernanță, fără să facă o referire precisă la celelalte universități din Consorțiul Universitaria, Valentin Popa nomi­nalizează doar Universitatea din București, despre care spune că în anul universitar 2017‑2018, aceasta are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licență, din care însă 80 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20‑40 studenți bugetați/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 36 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum  de 40 de studenți/an de studiu. Și continua: „Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în anul universitar 2017‑2018, Universitatea din București are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20‑25 studenți bugetați/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenți mai mic de  20 studenți bugetați/an de studiu și 86 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 25 de studenți/an de studiu.

Din analiza datelor publice ale Universității din București, se mai spune în comunicat, la UB, la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, „doar cu scopul ca universitatea să încaseze finanțarea corespunzătoare“. O altă acuzație gravă pe care Valentin Popa o aduce celei mai importante instituții de învățământ din România este aceea că în cadrul Universității din București sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare decât pentru a răspunde cerințelor pieței muncii cu privire la absolvenți. Comunicatul este unul neobișnuit de lung, extrem de dur, cu țintă explicită – atacarea Universității din București – și  lipsit de orice diplomație, adică de orice echivoc.

Ministrul Valentin Popa a pornit un război cel puțin ciudat cu Consorțiul Universitaria și, în principal, cu UB. Sigur, s‑ar putea ca și Domnia Sa să aibă, pe undeva, dreptate că merită și alte universități din țară încrederea noastră că și acolo se face învățământ de calitate. Unele dintre ele au apărut după 1989, pe fundațiile unor institute de gaze, silvice, drumuri și poduri etc. Acuzarea de susținere a mediocrității pe care o formulează membrii Consorțiului Universitaria ar trebui să ni se pară cumva nedreaptă.

Scade numărul de locuri pentru Consorțiul Universitaria, dar crește pentru Universitatea Ștefan cel Mare, din Suceava

Intervine însă un element deconcertant: pe fondul ajustării, în anumite situații sever, a numărului de locuri la programele de studii ale celor cinci mari universități din țară, creșterea numărului de locuri la USV, universitatea ministrului Valentin Popa (înălțată pe schelăria unui fost institut silvic de învățământ superior – evident că nu e nimic rău în asta), naște deja semne de întrebare, iar războiul pornit de acesta riscă să aducă mari prejudicii învățământului universitar românesc, imaginii celor mai importante universități românești și, nu în ultimul rând, s‑ar putea întoarce împotriva Domniei Sale ca un bumerang. Oricum, este limpede pentru oricine că se plătesc niște polițe.În folosul cui?

Marcela GHEORGHIU