Socialize

Facebook
Home » Teorii si strategii » Experiente » Şcoala care devine altfel: The Change Hub

Şcoala care devine altfel: The Change Hub

Ce tipuri de activităţi educative realizăm în perioada numită Şcoala Altfel? Uşor de observat este că ideea agreată tinde să fie aceea de a merge să vizităm muzee, biblioteci publice, bănci care sprijină educaţia financiară, că ne propunem să vizionăm o piesă sau alta de teatru, să desfăşurăm activităţi în aer liber, să organizăm excursii şi aşa mai departe, pe scurt: să plecăm din clasă. Ipoteza pe care o asum este aceea că programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!“ fiind o secvenţă de timp educaţional care nu mai este legată în mod nemijlocit de un anume spaţiu, tocmai evadarea dintre cadrele formale ale şcolii dă elevilor şanse noi pentru o curioasă receptivitate.

Poate fi considerat cumva inedit ca în săptămâna respectivă elevii să se afle în ipostaza de gazde, care îşi întâmpină, cu bunăvoinţa dată de reuşită, musafirii. Anul acesta însă, elevii clasei a IX‑a D, de la Şcoala Superioară Nicolae Kretzulescu, au fost în vizită de documentare la vecinii lor, elevi din clasa a XI H, de la Colegiul Naţional Spiru Haret. Gazdele le‑au prezentat un nou spaţiu educaţional destinat comunităţii şcolare, de care se bucură din plin chiar şi în timpul în care se desfăşoară orele educaţiei formale.

Cristian Lupescu, elev la Ştiinţe sociale, în clasa a XII‑a G, le‑a relatat despre ce este vorba: în această toamnă a fost lansat primul hub educaţional dintr‑o instituţie de învăţământ de stat din România. Construit în cadrul Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti, în parteneriat cu Organizaţia Şcoala de Valori, The Change Hub, creează un mediu de învăţare în care liceenii din Spiru Haret şi profesorii lor, împreună cu specialişti din diverse ONG‑uri din Bucureşti, împărtăşesc informaţii pe subiecte de interes comun şi dau împreună curs unor iniţiative educaţionale diverse. Proiectul a primit aprobare de implementare de la directorul liceului şi de la consiliul de administraţie, iar după două luni de efort, implicare şi mobilizare de resurse, The Change Hub a fost inaugurat.

O echipă de 30 de voluntari, coordonaţi de echipa‑nucleu formată din: Cristian Lupescu, Luciano Panaitescu, Benyamin Saeednia, Teodora Strugaru, Flavia Aghergheloaei, Alexa Oţet şi Luca Matei, ajutaţi de doi arhitecţi, au renovat şi implementat un concept unic în România, în momentul de faţă. De atunci şi până în prezent, The Change Hub (https://www.facebook.com/thechangecommunity) a organizat numeroase traininguri pentru membrii comunităţii, traininguri de dezvoltare personală şi profesională, susţinute de specialişti din Şcoala de Valori, dar şi de antreprenori şi oameni de business din comunitatea bucureşteană. Membrii comunităţii vor forma cinci echipe şi, începând cu luna ianuarie, fiecare dintre ele îşi va implementa propriul proiect de impact.

De curând, echipa proiectului a fost nominalizată şi a ajuns în finala Galei Voluntarilor, la secţiunea ,,Echipa de voluntari a anului“.

Observând pragmatismul întrebărilor precum şi acurateţea răspunsurilor elevilor, privind acest spaţiu educaţional, ideea care s‑a desprins a fost aceea că ei îşi doresc să poată învăţa într‑o şcoală care să fie altfel şi atunci când programul numit astfel se încheie.

Aşa cum se precizează în Şcoala altfel, Ghid de implementare, document al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, (http://ismb.edu.ro/index.php/inspectie‑scolara‑si‑curriculum/educatie‑permanenta/ 1058‑scoala‑altfel‑2017), competenţa a învăţa să înveţi este una transversală de maximă importanţă pentru educaţia pe tot parcursul vieţii. Scopul este ca valorile, atitudinile, cunoştinţele şi abilităţile dobândite în şcoală să poată fi utilizate într‑un mod adecvat în diferite contexte de viaţă. De pildă, faptul că este necesară organizarea spaţiului astfel încât el să devină unul prietenos activităţilor desfăşurate poate fi o lecţie utilă cu aplicabilitate atât în sfera publică, dar şi în cea privată. Ambianţa, aranjamentele spaţiale influenţează direct stările de spirit ale oamenilor, atenţia la detalii este importantă la nivelul vieţii cotidiene. Elevii pot avea încă din şcoală ocazia de reflecta asupra elementelor de proxemică (antropologul E. T. Hall definea proxemica drept „studiul perceperii şi utilizării spaţiului de către om“), pe care le putem considera o componentă importantă a formării abilităţilor de viaţă. Mai mult decât un aranjament strict spaţial, ceea ce este mai cu seamă relevant este conceptul în sine. În el sunt cuprinse aşteptările privind libertatea nu doar de dispunere a oamenilor, de flexibilitate a mobilierului, ci a libertăţii de a exprima idei, de a avea iniţiative, de a colabora cu ceilalţi în cadrul unor proiecte de dezvoltare personală, precum şi instituţională. Întemeierea operaţionalizării conceptului se poate face pe ideea de implicare în activităţi care sunt gândite astfel încât nu doar că îşi arată din plin utilitatea, dar sunt şi plăcute, constituie un context de învăţare autentic. Stilurile de învăţare vizual, auditiv tactil‑kinestezic pot fi valorificate în intercondiţionările lor specifice fiecărui elev. Totodată, elevarea trăsăturilor de caracter are oportunitatea de a fi realizată prin raportare constantă la un set de valori consacrat la nivelul comunităţii. Curajul de a avea iniţiative, consecvenţa de a le urma până la capăt, libertatea de opţiune, comunicarea asertivă pot fi cultivate prin implicarea în astfel de proiecte.

Formarea şi educarea elevilor apar ca fapte de viaţă trăită în firescul ei. Astfel sunt create premisele ca şcoala să devină altfel.

Programul Şcoala Altfel se desfăşoară, aşa cum ştim, de‑a lungul unei săptămâni cuprinse în calendarul şcolar. Dar „Să ştii mai multe, să fii mai bun!“ poate rămâne un motto sub care să ne plasăm intenţional, de principiu, eforturile educaţionale. În ipostazele ei formale, non‑formale şi informale educaţia continuă, desigur.

Uneori, când, la sfârşitul orei în care a fost tratată câte o temă mai grea, profesorul îi întreabă pe elevi: Ei bine, aţi înţeles?  – poate fi surprins de un răspuns de tipul: Da, chiar ne‑a plăcut.

Cum ar fi ca la întrebarea: Activitatea de astăzi v‑a plăcut? – elevii să răspundă: Da, chiar am înţeles!

Prof. dr. Cristina ȘTEFAN,
Colegiul Naţional Spiru Haret, Bucureşti