Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Programe si proiecte » „Școala de vară“ la Universitatea din București

„Școala de vară“ la Universitatea din București

Cursurile de vară de limba română, de cultură și civilizație românească organizate de Universitatea din București şi-au derulat ediția 2019 la Facultatea de Litere. Au participat 30 de cursanți din Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Coreea, Turcia, Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Croația și Italia – o participare, ca în fiecare an, „relativ heteroclită“, apreciază directorul cursurilor, Alexandru Nicolae, lector doctor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti“ al Academiei Române: „Pe lângă cursanți, care au un interes profesional pentru limba română (studenți și universitari specializați în studiul limbilor romanice) sau care au un motiv personal pentru a învăța limba română (au strămoși români), anul acesta, s-au numărat persoane care pot fi calificate, efectiv, drept pasionați ai limbii române și ai culturii românești: un avocat neamț care a lucrat la legislația anticorupție la înființarea DNA (inițial PNA), îndrăgostit iremediabil de România, o psiholoagă catalană pasionată de scrierile părinților ortodocși, un prim-avocat al Curții de Casație Franceze ș.a.m.d.“ La deschidere, au fost salutaţi de profesorii Marian Preda, preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti, Sorin Costreie, prorector al Universităţii din Bucureşti, Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, Oana Chelaru Murăruş, director onorific al Cursurilor de vară, directorul Centrului de Studii Româneşti.

Pe unii dintre cursanţi i-au atras originile româneşti, mai clare sau mai vagi. Maria Mihăilă, din SUA, cea mai tânără participantă, nu are încă 18 ani. Încet-încet, se descurcă în română. Absolvent al secţiei de limba română la Facultatea de Litere a UniversităţiiSfântul Clement din Ohrida“, din Sofia, Yavor Ivanov, din Bulgaria, este doctorand în limba bulgară veche. Spune că bunica îi povestea că străbunica lui era româncă: „Pe stradă, la Oreahovo, se vorbea bulgăreşte, dar la noi în casă se vorbea româneşte. Limba română m-a ales pe mine, nu eu pe ea“. Acum studiază texte în română referitoare la Biserica Ortodoxă. Alain Legoux, magistrat din Franţa, e român pe linie maternă, a vorbit (cât a vorbit) româneşte până la trei ani, când a plecat cu familia de aici şi cum asta s-a întâmplat undeva imediat după război, a uitat limba română. Acum vrea s-o înveţe de la început; de fapt, de la corespondenţa în română a mamei lui cu mama ei. Se gândeşte să scrie o carte plasată prin anii 1949-1970.

Pentru alţi cursanţi, determinant a fost interesul ştiinţific. Zvonimira Fegić, din Croaţia, studiază limba română de patru ani la Universitatea din Zagreb. Alptuğ Ahmet Güney, din Turcia, e student la Universitatea din Hamburg şi face un doctorat despre Dimitrie Cantemir. Profesor la Universitatea din Klagenfurt, dr. Jaime Climent de Benito, din Spania, este un lingvist cu aplecare spre aspecte comparative ale limbilor romanice. Studentele Song Eun Jang (Nicoleta) şi Jisu Lee (Nadia) au venit din Coreea de Sud.

Directorul executiv lector dr. Ionuţ Geană, de la Facultatea de Litere, îi consideră de-acum „ambasadori ai Cursurilor de vară, ai Universităţii din Bucureşti“.

Cursurile de vară, o adevărată „instituţie“

Ţinute de specialiști în lingvistică și comunicare ai Universității din București cu experiență în predarea și testarea limbii române ca limbă străină (LRS), Cursurile de vară sunt „mai mult decât o simplă școală de limba română“, subliniază directorul Alexandru Nicolae: „Cursurile de vară sunt o «instituție» în adevăratul sens al cuvântului. Pe lângă cursurile practice de limba română, programul cursurilor include și conferințe pe mai multe niveluri – conferințe pentru grupa de cunoscători avansați ai limbii române, specializate în funcție de interesul cursanților, dar și conferințe generale, adaptate ca nivel lingvistic pentru a se adresa tuturor cursanților, indiferent de nivel. La cursurile de vară conferențiază nu doar filologi, ci și istorici, filosofi, istorici ai artei etc. Pe lângă conferințe, programul școlii include și spectacole și vizite ghidate la muzeele din București și din preajma Bucureștiului. Un «highlight» al școlii îl reprezintă excursiile în afara Bucureștiului. Anul acesta au avut loc două astfel de excursii, una cu un traseu destul de standard (dar foarte atractiv pentru vizitatorii străini), și anume București-Sinaia (Peleș)-Brașov; cea de a doua excursie a avut un itinerar insolit, vizând mai multe aspecte – universul nobilimii din secolele XIX-XX (Conacul Bellu din Urlați), istoria Țării Românești (Complexul Mogoșoaia) și Biserica Ortodoxă Română (mănăstirile Sitaru și Căldărușani). Toate aceste activități extracurriculare au ca obiectiv imersiunea cursanților în cultura românească. Urmând o tradiție bine împământenită, echipa de profesori ai școlii consideră că imersiunea culturală și lingvistică este esențială pentru fixarea cunoștințelor dobândite la cursurile de limba română“.

Ştiinţă şi cultură peste crizele vremurilor

Definite drept „cea mai veche inițiativă a unei universități românești de a promova limba și cultura română în lume“, Cursurile de vară ale Universităţii din Bucureşti reprezintă şi un exemplu de impunere a ştiinţei de carte şi a informaţiei culturale transmise dincolo de limitări materiale şi ideologice. În 2020 se vor împlini 60 de ani de când aceste cursuri se desfăşoară fără poticneli ori scăderi calitative, cu esenţa asigurată de Facultatea de Litere. Iniţiativa i-a aparţinut marelui lingvist Alexandru Rosetti, într-o vreme de maxim interes ştiinţific internaţional pentru cercetarea limbii române. Conducerea academică a fost pe măsură, asigurată de profesorul Boris Cazacu, urmat de mari profesori ai facultăţii, la acea vreme, de Limba şi Literatura Română, precum Al. Piru, Ion Coteanu, apoi Dan Horia Mazilu, Silviu Angelescu, Mihai Zamfir, iar în ultimii ani, Romaniţa Constantinescu, Oana Chelaru-Murăruş (actual director onorific), Ana Maria Teodorescu, Gabriela Biriş.

Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice de limba, literatura, istoria şi arta poporului român (titulatura într-o perioadă) au atras la Sinaia (unde s-au desfăşurat primele ediţii şi unde au revenit cursurile în 1990), la Braşov şi la Bucureşti (în cadrul oferit de Grădina Botanică, în anii ’80) profesori şi cercetători de renume, precum şi traducători de literatură română: Roman Jakobson, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Marco Cugno, Lauri Lindgren, Eugen Coseriu, Ladislau Gáldi, Alain Guillermou, Einar Haugen, Catherine Durandin, Robert Anderson Hall Jr., Rosa Del Conte, Michèle Mattusch, C. Th. Gossen, Petar Atanasov, Lorenzo Renzi, René Gsell, Alain Rey, Pierre Guiraud, Wolfgang U. Dressler, Thomas Sebeok, Andreas Blinkenberg, Eddy Roulet, Dieter Messner, Michael Metzeltin, Klaus Heitmann, Horst G. Klein, Klaus Bochmann, Luisa Valmarin, Bruno Mazzoni, Teresa Ferro, Gisèle Vanhese, Roberto Scagno, Jiři Felix, Dennis Deletant, Norman Davis, Adam Ledgeway, Haruya Sumiya, Milan Resutik, Joaquín Garrigós, Ognean Stamboliev.