Socialize

Facebook
Home » Noutati » Şcoala profesională fără complexe

Şcoala profesională fără complexe

Scoala profesionalaA merge la şcoala profesională seamănă cu ceva care ţine de vinovăţie, de inferioritate. De fapt, la profesională nu mergi; acolo ajungi – în general, dacă nu pui mâna pe carte. Se adaugă indisciplina, chiulangeala, nesocotirea sfaturilor de bine. Atitudinea în jur e pe măsură, adică de felul „aşa-ţi trebuie”. Restructurările domeniului, în facere şi prefacere de câtva timp, urmăresc să producă o schimbare sub aspect organizatoric din anul şcolar 2014-2015. Pentru schimbări de atitudine este nevoie de un timp mai lung; în sensul că şcoala profesională să însemne căutare, nu întâmplare.

Teoretic, admiterea în învăţământul profesional pentru anul viitor a început, din moment ce există metodologie, planuri-cadru, calendar, iar agenţii economici sunt invitaţi să-şi prezinte solicitările, având fixate şi date, şi contexte pentru prezentări: 7-11 aprilie: Săptămâna meseriilor, 12 aprilie – 21 mai: orientare, consiliere, conştientizare, 7-18 mai: Târgul ofertelor educaţionale. Nu este o noutate că învăţământ profesional se va organiza numai în măsura în care vor exista contracte între şcoli şi întreprinderi. Nouă este plasarea întregului proces de intrare în învăţământul profesional separat de admiterea la liceu. Mai mult, posibilitatea de ocupare a locurilor la profesională va fi deschisă înaintea admiterii la liceu, încă din timpul semestrului al II-lea: prima oportunitate de înscriere – 26-27 mai, cu eventuala susţinere a unei probe suplimentare în 10 iunie, dacă undeva vor fi mai mulţi solicitanţi decât locuri. Se vor mai face înscrieri (dacă vor fi oferte) pe 27-28 iulie şi pe 1-2 septembrie. Această separare a înscrierilor semnifică o importantă debarasare de complexe. Școala profesională nu se mai prezintă ca ultimă instanţă, bună pentru îndeplinirea obligaţiei de a urma zece clase. Condiţiile sunt create astfel încât şcoala profesională să nu mai stea la coada liceului, aparent aşteptând să vadă ce-i rămâne de recuperat din ce nu-i corespunde acestuia, dar în realitate cu strângere de inimă la gândul că va trebui să accepte ceva ce, după ce că nu e bun în altă parte, nimereşte şi la profesională fără voie.

Dincolo de faza admiterii, învăţământul profesional poate lăsa impresia (aşa cum este proiectat ca mecanism la această oră) unei derulări orientate prea mult cu faţa spre ieşire, în sensul plecării în altă parte. Nu reiese (cel puţin din forma actuală a documentelor pentru reglementarea domeniului) obligativitatea valorificării pe piaţa muncii a ceea ce urmează să iasă din învăţământul profesional. Dimpotrivă, transpare o constantă preocupare pentru sublinierea posibilităţilor de desprindere, în orice moment, de această formă de şcolarizare. Disciplinele trunchiului comun, aflăm, „sunt comune cu cele din trunchiul comun de la învăţământul liceal tehnologic, cu scopul de a asigura competenţele de bază specifice învăţământului obligatoriu şi condiţii pentru a continua studiile în ciclul superior al învăţământului liceal. Trunchiul comun este obligatoriu pentru toţi elevii care urmează calificările respective şi vizează: (a) aprofundarea competenţelor-cheie dobândite în învăţământul obligatoriu, relevante pentru traseul de formare a elevului; (b) dobândirea unor competenţe specifice calificărilor profesionale”. Ponderea orelor de trunchi comun este de 57,67% din total în clasa a IX-a, de 26,55% în clasa a X-a şi de 25,58% în clasa a XI-a. Citind precizarea potrivit căreia „alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun s-a realizat în conformitate cu semnificaţia trunchiului comun pentru această etapă de şcolaritate”, se poate înţelege că pregătirea profesională semnifică o poziţie secundară, cel puţin pentru o parte din durata şcolii profesionale: o treime din şcolarizare (clasa a IX-a) este preponderent (peste jumătate) de aprofundare a celor prevăzute de învăţat în învăţământul obligatoriu şi de sincronizare cu liceul. Senzaţia de „staţie”, de plasare într-o zonă pregătitoare, de trecere spre liceu, este întărită de posibilitatea intrării absolut fără a bate la uşă în clasa a XI-a la liceu: „Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învăţământului liceal, în condiţiile legii şi ale reglementărilor specifice stabilite de MEN”. În schimb, nu se vede vreo direcţionare, dacă nu o obligaţie contractuală, către practicarea meseriei în care agentul economic şi statul au investit pe durata unei şcoli de trei ani. Cum spre şcoala profesională încă se vor duce mulţi dintre cei care ar vrea să fie, dar nu sunt de liceu, ar fi discutabil dacă este normal ca tocmai ei să fie scutiţi de jumătate din liceu sau, altfel zis, tocmai lor să le fie facilitată începerea liceului de la mijloc, poftiţi să ia loc în rând cu cei pe care i-au adus acolo rezultatele din gimnaziu, admiterea, clasele a IX-a şi a X-a. Pe deasupra, cu o asemenea perspectivă de trecere, este de aşteptat ca mulţi absolvenţi de învăţământ profesional să nu se angajeze, ci să-şi valorifice posibilitatea de intrare direct în clasa a XI-a. Continuarea în dublă calitate, şi de elev, şi de salariat, va fi imposibilă, din moment ce liceul ar fi de urmat numai la cursuri de zi. O formulă exact „în condiţiile legii şi ale reglementărilor specifice” este necesară pentru obiectivarea şi a dorinţei absolventului de profesională de a merge mai departe la liceu, şi a angajatorului care vrea să-l angajeze pe absolventul în a cărui pregătire a băgat bani.

Florin ANTONESCU