Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Şcoala, sub asediul violenței – Solicitare către parlamentul româniei: statut de autoritate publică pentru cadrele didactice

Şcoala, sub asediul violenței – Solicitare către parlamentul româniei: statut de autoritate publică pentru cadrele didactice

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a sesizat, săptămâna trecută, instituţiile statului cu privire la un caz de violență de o gravitate fără precedent, cerând acestora să ia măsuri urgente: o învăţătoare din judeţul Călăraşi a fost bătută de mama unor elevi, chiar în clasă, sub ochii celorlalți copii. Deoarece acest fel de incident nu este un singular, cea mai mare federație sindicală din educație a cerut Ministerului Educaţiei Naţionale să demareze urgent o anchetă la şcoala respectivă, iar Parlamentului României să accepte solicitarea FSLI, prin care cadrele didactice să capete statutul de autoritate publică.

Incidentul s-a petrecut la Şcoala Gimnazială Dor Mărunt, din judeţul Călărași, unde învăţătoarea clasei a III-a fost bătută de mama a doi elevi. Motivul? Agresoarea a fost nemulţumită că unul dintre copii a primit calificativul „insuficient“! În urma incidentului, directoarea unităţii de învăţământ a alertat Poliţia şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi. Traumatizată fizic, după ce i-a fost învineţită faţa şi i s-a smuls părul din cap, învățătoarea agresată într-un mod atât de violent a solicitat eliberarea certificatului medico-legal.

Cerem Parlamentului României statutul de autoritate publică pentru cadrele didactice!

„Este de-a dreptul şocant ce s-a întâmplat în această unitate de învăţământ cu una dintre colegele noastre, care nu a făcut altceva decât să îşi facă meseria, a spus președintele FSLI, Simion Hancescu. Este un nou caz de violenţă în şcolile din România şi cerem imperativ Ministerului Educaţiei Naţionale să nu-l transforme într-o statistică banală. Solicităm intervenţia instituţiilor abilitate pentru a ancheta acest caz, dar nu este suficient. Avem nevoie de pază în şcoli, altfel, cazurile în care oricine poate intra în unitatea de învăţământ să agreseze cadre didactice sau elevi, o poate face cu mare uşurinţă. În plus, cerem Parlamentului României să urgenteze votarea proiectului de lege prin care cadrul didactic să capete statutul de autoritate publică, ceea ce ar face ca pedepsele pentru agresori să fie mult mai mari şi să descurajeze astfel de comportamente. Dacă nu aplicăm măsuri să descurajăm agresorii, transformăm şcoala într-un loc în care pericolul poate fi la orice pas“.

Nu este prima dată când sindicatele fac această solicitare. În 2017, FSLI a propus ca personalul didactic să capete statut de autoritate publică și să beneficieze, ca și în cazul angajaților Ministerului de Interne și din Justiție, de protecție în fața abuzurilor venite, din partea elevilor și a părinților acestora. De atunci și până în momentul de față, exceptând schimbarea mai multor miniștri ai educației, nu s-a întâmplat absolut nimic. Cazurile au continuat să se succeadă cu o frecvență alarmantă, culminând cu cel din Călărași, fără ca cineva să se sesizeze și să să ia vreo măsură concretă în acest sens.

Violența, la ea acasă în școlile românești

Cazul din județul Călărași este precedat de un altul, de o gravitate la fel de mare, în care, de această dată, un elev a căzut victimă furiei dezlănțuite a trei părinți. În luna ianuarie a acestui an, un elev de clasa a V-a a fost bătut cu pumnii şi picioarele de trei mame ale unor colegi de clasă, chiar pe holul şcolii. Copiii care se aflau în pauză au filmat scena cu telefonul mobil şi i-au trimis-o mamei băiatului. Femeile au atacat-o şi pe sora mai mare a băiatului, după ce aceasta a încercat să intervină, pentru a-și apăra fratele.

Un alt caz de violență s-a petrecut în județul Dâmbovița, în luna februarie, tot anul acesta. Un elev de clasa a VI-a şi-a luat la bătaie profesorul şi doar intervenţia poliţiei locale a scăpat pe acesta din mâinile tânărului turbat de furie. În județul Botoșani, la finele lui martie, un alt cadru didactic de la Liceul Tehnologic Todireni a fost bătut în timpul orei de un elev de clasa a VIII-a şi de un altul de clasa a VI-a, în urma agresiunii alegându-se cu un ochi vânăt. Alt caz s-a petrecut în incinta Liceului Virgil Madgearu, din Constanța, unde un elev a agresat un profesor.

Elevul de 16 ani a fost reținut și dus în arestul poliției. Să ne amintim, desigur, și de Grădinița Groazei, aceea în care educatoarele terorizau copilași de câțiva anișori, bătându-i fără milă,  traumatizându-i.

Toate acestea sunt doar câteva din foarte multele exemple de violență cu care se confruntă școala românească astăzi. Nu e zi în care să nu ne confruntăm emoțional cu asemenea cazuri de agresivitate. Relatările TV despre aceste grave incidente sunt precedate de fiecare dată de un avertismentul care nu face decât să incite telespectatorul:  „Vă avertizăm că urmează imagini și amănunte care vă pot afecta emoțional“. Violența școlară a devenit un fenomen social, vânat de mass-media, dar ignorant de autorități. Însă noi nu mai avem voie să ne prefacem că lucrurile nu sunt chiar atât de grave pe cât încearcă să le zugrăvească unii și alții. Școala românească se află sub asediul violenței, al unei agresivități primare care a scăpat total de sub control.

În societatea românească, legea pumnului e mai presus de orice lege

În acest mediu de nesiguranță accentuată care a devenit școala (și nu doar cea românească, un exemplu deosebit de elocvent în acest sens fiind SUA), dramele profesorilor umiliți, căci de la ei am pornit, trec de cele mai multe ori neștiute. Ele se petrec în spatele zidurilor școlii și doar atunci când agresiunea este foarte gravă ies în spațiul public. Profesorii au devenit de multă vreme victime sigure ale agresivității elevilor și părinților. Trăiesc zi de zi în acest mediu îmbibat de violență și, ca o consecință firească, uneori cedează nervos. Altfel spus, avem de-a face cu un cerc vicios din care școlii îi este din ce în ce mai greu să iasă. Dar cum ar putea să reușească, de vreme ce, de aproape 30 de ani, asistăm toți – unii muți de uimire și de indignare, alții indiferenți –  la șubrezirea sistemului educațional în România, la mutilarea conceptului nobil de școală ca spațiu ancestral de educație și învățătură. Văduvit de dreptul de a aplica măsuri coercitive, profesorul a devenit un prestator de servicii și, implicit, ca în cazurile pe care le-am amintit,  victimă sigură a agresivității elevilor și părinților.

Școala este însă și oglinda societății, după cum societatea este oglinda școlii, cele două influențându-se, practic, reciproc. Astăzi, violența este prezentă peste tot în societate. În trafic, pe stradă, în magazine, pretutindeni, agresivitatea și injuriile au devenit un fapt obișnuit, banal, iar legea pumnului, mai presus de orice lege. Cum să fi putut scăpa școala de sub această influență?

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a tras semnalul de alarmă și a cerut imperios luarea unor măsuri urgente și statut de autoritate publică pentru cadrele didactice. Dar nu este sufient. Școala trebuie să-și recapete poziția pe care a avut-o odată în societate, iar cadrul didactic statutul pe care l-a pierdut. Pentru ca școala să scape de flagelul violenței, trebuie ca acesteia să i se redea demnitatea și autoritatea care i-au fost amputate și, nu în ultimul rând,  banii necesari unui proces educațional de înaltă ținută. Un prim pas către însănătoșirea școlii și a societății ar fi, desigur, statutul de autoritate publică pentru cadrele didactice.

Marcela GHEORGHIU