Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Gimnaziu » Şcoala, văzută ca o joacă

Şcoala, văzută ca o joacă

Astăzi, copiii sunt expuşi la o sumedenie de mesaje care provin din surse pe care părinţii, dar şi  noi, cadrele didactice nu le putem controla întotdeauna. Jocul, deşi a evoluat odată cu copiii şi cu lumea în care ei trăiesc, rămâne principala lor activitate şi cel mai eficient instrument de învăţare. Jocul îi deschide copilului o lume aflată la graniţa dintre basm şi realitate, o lume pe care el o construieşte după propria lui imginaţie. Prin joc, mai mult decât prin orice altă activitate, copilul descoperă bucuria cunoaşterii, relaţionează cu ceilalţi, învaţă să respecte reguli, să lucreze în echipă, să comunice şi să îşi exteriorizeze trăirile.

La clasa pregătitoare, viaţa copilului se schimbă, acum el descoperind lumea cu ajutorul materiilor pe care le studiază. Jocul se transformă într-un instrument de învăţare pe care dascălii trebuie să-l folosească în funcţie de vârsta copilului, de pasiunile lui şi de domeniul pe care îl studiază. Literele pot deveni un puzzle interesant sau chiar personaje care se întrec în a forma cuvinte. Cifrele reprezintă elemente din mediul familiar al copilului, în spatele lor stând jucăriile preferate, florile şi păsările din grădina bunicii, prietenii de joacă sau banii din puşculiţă.

Curios şi dornic să descopere lucruri noi, el caută jocul în tot ceea ce face. Jocul cu păpuşi şi hăinuţe, cu accesorii de bucătărie, cu animale de pluş, piese Lego, decupaje din hârtie şi material, ca şi acela cu figurine, care reprezintă oameni sau materiale de construcţii îl ajută să-şi dezvolte creativitatea. Lăsându-le copiilor libertatea de a-şi alege jucăriile şi de a le folosi cum vor, ei reconstruiesc, demontează şi inventează jocuri în funcţie de imaginaţia lor.

Puzzle-urile sunt foarte importante, pentru că îi ajută să îşi dezvolte operaţiile gândirii. Numărul pieselor de puzzle trebuie să crească progresiv şi să mărească nivelul de dificultate. Copiii de clasa pregătitoare îşi dezvoltă logica, inteligenţa şi gândirea prin jocuri de cuvinte, de memorie, de numărare şi socotire sau prin jocuri strategice, de tip şah, table, ţintar. Jocurile sportive îi ajută să se dezvolte sănătos, dar şi să înveţe că trebuie să respecte reguli dacă vor să fie acceptaţi într-un grup. De-a v-aţi ascunselea, Ţară, ţară, vrem ostaşi!, săritul corzii sunt foarte utile pentru copil.

Spre deosebire de jocurile distractive, cele educaţionale transformă învăţatul într-o joacă. De fapt, acestea reinventează ideea de şcoală în ochii copilului, aducând în prim plan interactivitatea. Jocurile geometrice, cu operaţii matematice, jocurile de măsurat, de observat, de examinare şi clasificare, jocurile cu animale şi plante (pe care trebuie să le îngrijească), toate transpun infomaţiile teoretice în situaţii reale.

Jocurile în aer liber (din pauză) îi fac pe copii să se împrietenească unii cu alţii, să se certe şi apoi să se împace, să gestioneze conflictele, să asculte de un lider, să respecte regulile şi să-l dea afară pe cel care nu le respectă.

Tehnologiile moderne de comunicare ne acaparează şi trebuie să ne adaptăm. În mod sigur, vom şti cum. Copiii învaţă să folosească calculatorul înainte de a scrie, noi însă trebuie să avem grijă ca jocurile să nu depăşească puterea lui de înţelegere, dar mai ales să îi explicăm micuţului ,,computerist“ că în viaţă nu există butoanele Save şi Delete. Că în toate domeniile vieţii este necesar un ECHILIBRU. Dacă este folosit adecvat, calculatorul poate fi un excelent instrument în educaţia copilului din clasa pregătitoare. În plus, îl va ajuta să-şi îmbunătăţească capacitatea de a avea reflexe rapide. Grafica, animaţia, sunetele şi efectele speciale compun o lume fascinantă pentru ei, iar aceştia devin eroii principali în povestea al cărei sfârşit îl construiesc pas cu pas. În momentul în care lecţiile de matematică sunt o poveste în care se înfruntă binele şi răul, iar copilul, prin isteţimea lui, poate salva omenirea, învăţatul nu e decât o joacă.

Jocurile îi pregătesc pe copii pentru maturitate, îi învaţă regulile lumii reale, îi ajută să studieze mediul înconjurător, să cunoască şi să se descopere pe sine, să îşi facă prieteni şi să dăruiască prietenie. Însă mai presus de orice, frumuseţea jocului constă în fuziunea care se creează între trecut şi viitor, copiii visând la viitor, vrând să crească mai repede, să devină independenţi, în timp ce noi adulţii, care veghem la joaca lor, ne amintim de copilărie.

 Prof. Florina DINU
Şcoala Gimnazială Mihai Viteazul, Pucioasa