Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Se poate vorbi de egalitate de șanse între elevii de la oraș și cei de la sat, dar această egalitate nu poate fi generalizată“

„Se poate vorbi de egalitate de șanse între elevii de la oraș și cei de la sat, dar această egalitate nu poate fi generalizată“

Interviu cu prof. Elena Laiu, inspectorul școlar general al ISJ Neamț

Stimată doamnă inspector general, în această perioadă se desfășoară, în toată țara, simulările pentru examenele naționale. Cum decurg acestea la nivelul județului Neamț?

În județul Neamț, simulările se desfășoară în condiții dintre cele mai bune; astfel, la clasele de gimnaziu (a VII-a și a VIII-a), simularea evaluării naționale s-a desfășurat fără niciun fel de disfuncții. Au fost antrenați la start, ca să zic așa, elevii din cele două clase și, un prim aspect pozitiv, s-a înregistrat o prezență foarte bună, atât la proba de limba și literatura română, cât și la proba de matematică. Cele două zile de examen simulat s-au desfășurat în condițiile metodologiei, cu respectarea strictă a prevederilor acesteia. Concluziv, apreciem o bună participare a elevilor la simulare, antrenarea responsabilă a cadrelor didactice cu atribuții la nivelul comisiilor din școli, participarea profesorilor evaluatori la corectarea lucrărilor, înregistrarea rezultatelor, respectarea cadrului legal etc.

Din punctul de vedere al simulării examenului de bacalaureat, apreciem, de asemenea, câteva aspecte pozitive, configurate într-o bună participare a elevilor de toate categoriile (de la învățământ de zi și seral), implicarea responsabilă a comisiilor de examen constituite la nivelul liceelor, faptul că elevii nu au dat foile albe și nici nu au boicotat, prin absență, această simulare. La toate cele trei probe, elevii din clasa a XII-a au avut o atitudine normală. Aprecierea poate fi extinsă și la nivelul elevilor din clasa a XI-a. Oricum, în acest an, simularea evaluării naționale și a examenului de bacalaureat nu au ridicat probleme deosebite nici la nivelul organizării, nici la cel al desfășurării, nici la nivelul evaluării.

Îmi exprim speranța ca, la examenele propriu-zise, să fie o situație similară!

Introducerea grilei la simulări a nemulțumit o foarte mare parte din elevi și părinți. Opinia dvs. care este? S-a procedat bine prin introducerea testelor grilă?

Introducerea grilei este un aspect controversat, care a cunoscut o dezvoltare puternică mai ales în mediul on-line; oricum, itemii de tip grilă nu au fost introduși la teza de limba și literatura română, aspect care, cred eu, a moderat puțin grupul nemulțumiților.

Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, apreciez că formularea unor itemi de tip grilă, chiar și la limba și literatura română, ar fi benefică pentru elev, deoarece ar reduce o parte din dificultatea formulării unui răspuns detaliat, într-un enunț sau chiar text, care presupune un efort mai mare. A nu se înțelege că sugerez o reducere a gradului de dificultate în rezolvare, dimpotrivă! Așadar, ca să punctez mai detaliat acest aspect: cred că introducerea itemilor-grilă la evaluările naționale din acest an școlar este o modalitate de diversificare a „instrumentelor“ de evaluare, cu un rol pozitiv în obiectivarea evaluării.

Care sunt cele mai importante direcții pe care va acționa, sub conducerea dumneavoastră, Inspectoratul Școlar Județean Neamț? Care sunt prioritățile școlii nemțene în 2019, proiectele pe care le aveți în vedere?

Pentru anul şcolar 2018-2019, atât cât a mai rămas din el, priorităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ decurg din politicile educaţionale promovate de Guvernul României, Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi din strategiile: naţională, judeţeană şi locală privind dezvoltarea resursei umane, formarea iniţială şi formarea continuă de-a lungul întregii vieţi. Raportarea permanentă la valorile europene, armonizarea spaţiului educaţional nemţean cu spaţiul educaţional românesc şi cu spaţiul educaţional european vizează pregătirea forţei de muncă în acord cu standardele europene.

Concluzionăm, arătând că prioritățile ISJ Neamț pentru perioada următoare includ: continuarea procesului de configurare a unui sistem educaţional stabil, echitabil şi relevant; realizarea tuturor demersurilor, în vederea alocării resurselor financiare necesare aplicării politicilor educaţionale; continuarea procesului de descentralizare a învăţământului preuniversitar nemţean; creşterea autonomiei şcolilor; aplicarea corespunzătoare a sistemului legislativ prin care să se asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea învăţământului preuniversitar; implementarea principiilor educaţiei permanente, în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării; creşterea performanţei şcolare prin antrenarea diversificată şi adecvată a resursei umane în activitatea de excelenţă şi competiţională; modernizarea bazei învăţământului și, nu în ultimul rând, realizarea unui act de predare-învăţare-evaluare de calitate prin raportare la valorile învăţământului național.

Care sunt vulnerabilitățile de la nivelul ISJ Neamț în momentul de față?

Din păcate, unele vulnerabilități își mai află locul în activitatea școlii nemțene; acestea sunt generate de descreșterea numerică a populației școlare, de practicarea predominantă de către unii manageri școlari a unui management administrativ în defavoarea celui educațional; de formalismul și rutina activităților; de insuficienta preocupare a directorilor de școli în a valoriza și concretiza activitățile de control și evaluare a cadrelor didactice, prin orientarea celor cu pregătire necorespunzătoare spre programe și acțiuni de formare continuă pin Casa Corpului Didactic sau alți furnizori de formare;  de resursele financiare reduse pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale din școli și amenajări; de rezistenţa la schimbare şi conservatorismul unor cadre didactice; de insuficienta dezbatere în comisiile metodice a problemei managementului clasei de elevi în condiţiile învăţării centrate pe elev, a activităţilor individualizate sau organizate pe grupe, a exersării autoevaluării sau utilizării standardelor de evaluare şi a criteriilor unitare de notare; de implicarea scăzută a părinţilor în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii etc. Așadar, există situații care vulnerabilizează activitatea ISJ Neamț, activitatea unităților școlare și a celor conexe.

400 de milioane de lei va aloca MEN pentru proiectul România Digitalizată. Cum vi se pare ideea? Asistăm
la o revoluție în școala românească?

Eu cred că Proiectul România Digitalizată este un proiect care poate prinde contur real și va fi benefic școlii românești, în general, și implicit școlii nemțene. Dotarea școlilor cu table inteligente va avea un impact major asupra activității de predare-învățare-evaluare, iar prezența tabletelor pe banca fiecărui elev poate fi un nou început. Acum, când în lume se aude tot mai des despre analfabetismul funcțional, implementarea Proiectului Romania Digitalizată ne duce cu gândul la modalități concrete de reducere a acestuia. Dacă în școlile din mediul urban tabla inteligentă sau tableta au început să devină realități cotidiene, la nivelul unităților școlare din mediul rural acestea sunt, de cele mai multe ori,  proiecții destul de îndepărtate.

Cred în „binefacerile“ care vor acompania implementarea proiectului, rezultatele neîntârziind să apară; sunt convinsă că atunci când investițiile se fac pentru elevi și pentru școală, câștigul educațional se multiplică. Proiectul România Digitalizată este un proiect de succes!

Actele de indisciplină în școală se înmulțesc și se agravează de la un an la altul. Credeți că uniforma obligatorie ar fi o soluție pentru reintroducerea ordinii, disciplinei și siguranței în spațiul școlar?

În unele unități școlare din județul Neamț, însemnele specifice au devenit o realitate de mai mulți ani. Astfel, conducerile de școli au aprobat introducerea uniformelor școlare, iar acest aspect, pe lângă faptul că generează efecte de ordin multiplu, are partea sa de contribuție la sporirea securității spațiilor de învățământ. Așadar, răspunsul la întrebare este conținut în aprecierea de mai sus. Ca să detaliez, cred că uniforma școlară dezvoltă în sufletele purtătorilor sentimente dintre cele mai favorabile; chiar și părinții și, de ce nu, și comunitatea pot îmbrățișa și accepta faptul că însemnele specifice unei școli (deci și uniforma școlară) aduc un plus de personalitate, pe de o parte purtătorilor (elevii), pe de altă parte instituției școlare. Dar, oricum, unitatea școlară, familiile, comunitatea locală vor ști cel mai bine ce li se potrivește și ce nu.

Vorbiți-ne pe finalul interviului despre școala rurală nemțeană. Cum se raportează școala rurală la cea urbană? Putem vorbi despre egalitate de șanse între elevii de la oraș și cei de la sat?

Ca să răspund acestei întrebări, voi face următoarele precizări: în județul Neamț funcționează 154 de entități cu personalitate juridică și 192 de entități fără personalitate juridică, cele mai multe dintre cele din a doua categorie fiind structuri. Detaliat, situația se prezintă astfel: 126 de unități de învățământ de masă, 188 de structuri, 4 unități de învățământ special, 6 activități cu activitate extrașcolară etc.  Mai mult de jumătate din acestea funcționează în mediul rural; așadar, dimensiunile școlii rurale nemțene sunt acestea. Și din punct de vedere al numărului de elevi care învață în unități din mediul rural proporția este aceeași, adică, mai mult de jumătate din elevii nemțeni învață în școli din rural.

Așa cum se înfățișează situația astăzi, discrepanțele între rural și urban nu sunt foarte mari; dar nici nu trebuie să „idealizăm“, nici să diminuăm numărul acestora. Cert este că aceste discrepanțe există, unele se transformă, altele se mențin. De cele mai multe ori, acestea țin de mediul social, de baza didactico-materială, de încadrare, de spiritul competitiv etc.

Se poate vorbi de egalitate de șanse între elevii de la oraș și cei de la sat, dar această egalitate nu poate fi generalizată: există unități școlare din rural care sunt „ca la oraș“, dar sunt și unele situații în care această apreciere nu se verifică integral. Pentru egalizarea situațiilor, un rol deosebit îl au comunitățile școlare, familiile, comunitățile locale, consiliile locale și Consiliul Județean Neamț.

Așadar, diferențe dintre urban și rural sunt sesizabile și în unitățile școlare din județul Neamț, dar într-o mai mică măsură. Oricum, tendința în școala nemțeană este de a reduce aceste diferențe!

Interviu realizat de Oana PANAIT