Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » SEMNAL DE ALARMĂ! PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI ÎN ȘCOALĂ TREBUIE SĂ DEVINĂ O PRIORITATE PENTRU SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ!

SEMNAL DE ALARMĂ! PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI ÎN ȘCOALĂ TREBUIE SĂ DEVINĂ O PRIORITATE PENTRU SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ!

prevenirea consumului de droguri

Droguri în şcoală! O realitate care se extinde. Poate e chiar fenomen. Profesionişti în educaţie, poliţie, psihologie, medicină investighează cauze, condiţii şi manifestări, caută soluţii de intervenţie imediată, ca şi de prevenire pe termen lung. Cu obiectivul astfel orientat, „Răspunsul Agenției Naționale Antidrog în planul politicilor publice antidrog de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar“ reprezintă tema de maximă actualitate a reuniunii care a adus în dialog Agenţia Naţională Antidrog (ANA), în calitate de organizator, şi parteneri din Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) România, Federația Internațională a Comunităților Educative Secțiunea România, compania Uniqa Asigurări, ca susţinător al prevenţiei şi al educaţiei pentru sănătate, precum şi mass-media.

Consumul de droguri începe de la 10-11 ani

Specialiştii trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte coborârea vârstei la care începe consumul de droguri. Din poziţia de psiholog cu experiență vastă în domeniu, Diana Şerban subliniază că „vârsta de debut în consumul de droguri este undeva la 10-11 ani, mai scăzută la alcool şi tutun. Pe categorii de vârstă, grupa cea mai vulnerabilă este cea de 15-24 de ani“. În mod deosebit, observaţia sa este că un studiu la nivel european evidenţiază o prevalenţă de 15,6% a consumului de droguri la populaţia de 16 ani şcolarizată.

În România, drogul cel mai consumat la nivelul populaţiei tinere este canabisul. Medicul Bogdan Gheorghe descrie că „prin consumul de canabis sunt afectate simţurile de coordonare, cel vizual şi cel auditiv“ şi insistă asupra părerii care circulă cum că nu afecterază sănătatea: „Într-adevăr, din punctul de vedere al efectelor directe asupra sănătăţii, heroina este pe primul loc, iar canabisul este pe ultimul loc. De aceea, sunt multe ţări care nu mai pun consumul de canabis ca o problemă de sănătate publică, dar eu, ca medic, trag un semnal de alarmă asupra efectelor din punct de vedere social“. Cât priveşte drogul cunoscut sub numele de „Zombie“, substanţă nouă, de tip „etnobotanic“, medicul spune că îşi trage numele de la efectele pe care le dă: „Face persoana să arate ca un zombie. Dă o stare de somnolenţă cu mişcări necontrolate, ca urmare a schimbărilor care sunt făcute în laboratoare asupra acestor substanţe, pentru că asta sunt, de fapt, etnobotanicele – nişte substanţe chimice produse în laborator. Ca urmare a faptului că multe dintre aceste substanţe au fost supuse controlului, dealerii tot le schimbă structura chimică, să emită efectele drogurilor tradiţionale“. Exact spus, nuanţează medicul, „nu este vorba despre un nou tip de drog, ci de un comportament nou ca urmare a consumului acestei substanţe“.

Proiecte naţionale antidrog la zi

De cunoscut şi de urmat sunt proiectele pe care Agenţia Naţională Antidrog le derulează în anul şcolar 2018-2019 la nivel naţional. Definite prin aceea că „sunt bazate pe studii ştiinţifice și elaborate în conformitate cu standardele internaționale, ţintind vârste şi niveluri de risc diferite“, proiectele sunt coagulate într-un sistem de prevenire al cărui scop „este de a sprijini dezvoltarea sănătoasă şi în siguranţă a indivizilor, în principal prin iniţierea de activităţi preventive, încă de la vârstă preşcolară şi şcolară mică, pentru a limita comportamentele de risc la vârste mai mari, prin acţiuni de promovare a sănătăţii, încurajând copiii să adopte un stil de viaţă sănătos şi prin prezentarea serviciilor de suport furnizate de instituţiile din sistemul naţional de asistenţă“. Concret, ANA dezvoltă şi în acest an, în parteneriat cu inspectoratele şcolare, proiectele de tradiţie şi de succes „Mesajul meu antidrog“ – pentru elevii de gimnaziu şi de liceu, „Necenzurat“ – pentru elevii de 12-14 ani, „Fred Goes Net – intervenţii timpurii pentru consumatorii de droguri care au fost identificaţi/depistaţi pentru prima oară“ – pentru elevii de 14-19 ani. Celor mai mici şcolari li se adresează proiectele ,,Cum să creştem sănătoşi“ – pentru preşcolari şi clasa I, ,,ABC-ul emoţiilor“ – pentru clasele I şi a II-a.

Despre droguri de la vârsta preşcolară?! Nu-i prea devreme? Nu, răspund specialiştii şi argumentează: „A scăzut vârsta de debut. Este o practică internaţională în domeniu şi un standard de calitate ca programele de prevenire să se adreseze şi copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică; acces facil la populaţia ţintă (copiii) cu implicarea părinţilor; nu sunt necesare formări de specialitate, ci doar noţiuni de bază, capacitatea de a comunica empatic şi eficient şi de a face referiri către serviciile adecvate; condiţii optime de monitorizare şi evaluare; avantaj legat de învăţarea de către copii a comportamentelor prin observarea şi imitarea adulţilor; pentru această perioadă, prevenirea consumului de droguri coincide cu acţiuni de promovare a sănătăţii“.

O noutate în aria proiectelor preventive anul acesta o reprezintă deschiderea integratoare către familie: ,,Eu şi copilul meu“ este proiectul care „îşi propune să consolideze legăturile afective dintre membrii familiei (părinte-copil, părinte-părinte, copil-copil), precum şi cele dintre aceştia şi şcoală“.

Dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele de onoare al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) România, admite ce se spune, că „prevenţia este aparent uşoară“, dar nuanţează că în realitate implică responsabilitate şi profesionalism: „Formarea personalităţii umane începe devreme. Prin astfel de activităţi nu este vorba despre combaterea consumului de droguri la grădiniţă, ci e vorba de învăţare, de a băga la cap“.

Problematica educaţiei ne priveşte pe toţi

Profesorul Toma Mareş, preşedintele Federației Internaționale a Comunităților Educative Secțiunea România, reiterează cerinţa ca societatea civilă, organizaţiile neguvernamentale, „să lucreze împreună cu autorităţile în domeniu“ şi accentuează: „Să fim împreună, nu alături, cum se spune de obicei. Problematica educaţiei ne priveşte pe toţi. FICE România desfăşoară de mai mulţi ani programe de prevenire a elevilor, părinţilor, profesorilor asupra consumului de droguri şi programe de formare. Toate activităţile de acest fel sunt pe bază de voluntariat. FICE România nu are salariaţi“.

Directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, comisar-şef de poliţie Constantin Negoiţă, conchide anunţând că ANA îşi va intensifica preocupările şi activitatea bazându-se tot mai mult pe colaborarea cu organizaţii ale societăţii civile. Totodată, apreciază că se remarcă o atitudine de cooperare tot mai deschisă a şcolilor cu autorităţile în problema consumului de droguri, de unde până de curând conducerile unităţilor de învăţământ nu recunoşteau că în şcolile lor se întâmplă aşa ceva.

F. IONESCU