Semnal de repoziţionare a sistemului de educaţie în societate

Într-un moment cum este cel  în care ne aflăm acum, al complexităţii şi diversităţii tematice şi al acutizării unor probleme grave, domeniul educaţional necesită din plin coerenţă, sincronizare şi stabilitate în abordare. Acestor cerinţe încearcă să le răspundă conlucrarea între factorii direct implicaţi – profesori, elevi, studenţi, părinţi prin reunirea lor în Alianţa pentru Educaţie de Calitate. O nouă dimensiune a abordării constructive, cu funcţie integratoare, se regăseşte în dialogul deschis cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Prima întâlnire, dincolo de cordialitate, a avut un caracter aplicat, generator de încredere că rezultatele pozitive vor căpăta consistenţă.
Întâlniri lunare pentru rezolvarea unor probleme de fond ale Educaţiei
Ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, a salutat crearea Alianţei pentru Educaţie de Calitate, apreciind că „este pentru prima oară când la aceeaşi masă se aşază elevi, părinţi, profesori, studenţi pentru a rezolva împreună cu conducerea ministerului probleme de fond ale educaţiei”. După cum a anunţat ministrul, s-a stabilit ca întâlnirile de lucru declanşate acum să se desfăşoare lunar, pentru evaluarea progresului, pentru îndreptarea unor eventuale greşeli din sistem, pentru soluţii cu efect benefic asupra tuturor actorilor implicaţi. Totodată, a fost prefigurată o deschidere dincolo de mediul strict al şcolii, în sensul dezbaterii unor probleme majore împreună – „în mod obligatoriu!”, a semnalat ministrul – cu mediul de afaceri, cu organizaţiile municipiilor, comunelor şi judeţelor.
Îmbunătăţirea legislaţiei, prioritate majoră
Ca rezultat concret de ansamblu, reiterat la loc central şi în reuniunea deschizătoare a noi abordări, este aşteptată schimbarea actualei legislaţii a sistemului nostru educaţional. Este dorită, aşteptată o lege de ansamblu a domeniului, odată cu legislaţia subsecventă. Observaţia reluată şi de această dată a fost că multe prevederi actuale nu se aplică, unele fiind chiar inoperante. Actuala lege a educaţiei naţionale, în vigoare de la 1 ianuarie 2011, s-a dovedit vulnerabilă din primul moment al aplicării ei, în principal pentru că nu a beneficiat de susţinerea unei dezbateri cuprinzătoare şi profesioniste. A fost adoptată prin angajarea răspunderii guvernamentale, contextul este cunoscut, urmările s-au văzut, se văd, încă se acumulează. „Sunt foarte multe restanţe. Avem o legislaţie întortocheată, supraaglomerată, nerespectată în totalitate sau imposibil de respectat. Ne-am propus din punctul acesta de vedere să avem o abordare plecând de la Legea Educaţiei Naţionale, fără să lăsăm de o parte legislaţia subsecventă. Sunt foarte multe ordine de ministru depăşite, care se contrazic în articole sau care nu au fost emise niciodată. În acelaşi timp, sunt şi alte acte normative (hotărâri de guvern, în special) care necesită o adaptare la modificările legislative”, a sintetizat ministrul. Pentru ieşirea din situaţia actuală a fost accentuată din nou cerinţa unei dezbateri largi asupra legii ca atare, precum şi asupra necesarelor reglementări specifice diverselor direcţii şi zone de aplicare. Îmbunătăţirea legislaţiei constituie o preocupare majoră, la care vor conlucra toţi factorii angajaţi, a subliniat ministrul educaţiei naţionale.
Nu mai dorim simple modificări de articole
În acceaşi notă de coeziune, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, Marius Nistor, a scos în relief mesajul prin care „elevi, profesori, părinţi, studenţi au decis o abordare comună faţă de tot ce înseamnă problemele educaţiei”. Cu o referire deocamdată de ansamblu, liderul sindical a atras atenţia: „Nu ne mai dorim modificări doar de articole din legislaţie, ne dorim o abordare mult mai profundă, ne dorim o legislaţie care să asigure predictibilitate, transparenţă şi stabilitate pentru întreg sistemul”. Primele direcţii enunţate se referă la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ preuniversitar, Codul de etică, abandonul şcolar, finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi a celui universitar.
Ministerul Educaţiei Naţionale va fi singurul vinovat de eventuale întârzieri ale manualelor
Consonant, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu, a adus în discuţie viitoarea lege a manualui şcolar, aflată în plină dezbare publică şi deja „extrem de contestată”, reamintind că FSLI a cerut încă de acum doi ani o asemenea lege, în condiţiile căreia, din momentul adoptării, singurul vinovat pentru eventuale întârzieri în
distribuţie va fi Ministerul Educaţiei Naţionale. Totodată, preşedintele FSLI s-a referit la conţinutul manualelor şi al programelor şcolare, adesea prea grele şi prea încărcate pentru puterea de înţelegere a unor elevi.
Din perspectiva învăţământului superior, în aceeaşi idee a interconectării nivelurilor de studii, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater, Anton Hadăr, a făcut succinte observaţii asupra unor manuale de gimnaziu, pledând pentru informaţie cu adevărat necesară şi pentru exprimare accesibilă.
Nu e normal ca părinţii să plătească utilităţi din propriul buzunar
Insistent a fost abordată problema finanţării domeniului educaţional. În mod aplicat, referirile au fost la costul standard pe elev, la acoperirea bugetară a majorărilor salariale din 2018, la plata utilităţilor, la deblocarea reglementărilor privind sporul pentru activitate în condiţii vătămătoare (în domenii precum medicină, chimie, fizică etc.), la remunerarea personalului auxiliar, la obligaţiile administraţiei publice locale faţă de unităţile de învăţământ. Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, s-a pronunţat ferm: „Ne interesează siguranţa în şcoli! Nu este normal ca aceasta să fie asigurată din buzunarul părinţilor”. Petru Apostoiu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, a adăugat solicitarea desfiinţării „serviciului” făcut de elevi: „Este anormal ca elevii să nu frecventeze orele pentru că trebuie să fie de pază”.
Cu trimitere la bugetul pe 2018, Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, a propus ca „începând de anul viitor, să avem prin hotărâre de guvern, clar stabilit, un cost standard/elev care să reflecte în mod real nevoile financiare ale elevilor din România şi coeficienţi de diferenţiere, astfel încât să evităm costurile suplimentare pe care elevii şi părinţii trebuie să le suporte”.
La rândul ei, Cornelia Radu, reprezentanta Uniunii Naţionale a Studenţilor din România, a evidenţiat stringenţa transparenţei „între ceea ce se discută în spatele cortinei şi ceea ce este pe scenă. Pentru a reuşi să realizăm ce ne-am propus, trebuie să pornim de la bază. Dacă vom porni din vârf, nu vom construi niciodată nimic durabil”.
Făcând o apreciere de ansamblu, ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, a caracterizat reuniunea şi rezultatele ei drept un prim „semnal de repoziţionare a sistemului de educaţie în societate”.
F. IONESCU