Socialize

Facebook
Home » Noutati » Sesiunea Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România – manifestare academică de anvergură sub egida creativității și inovării

Sesiunea Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România – manifestare academică de anvergură sub egida creativității și inovării

 

dsc_3475-salaÎn perioada 22-24 septembrie 2016, s-a desfășurat la Durău (jud. Neamț) Sesiunea Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România. Sesiunea, derulată sub genericul „Știință, Cunoaștere, Creativitate, Spiritualitate”, a fost structurată în următoarele secțiuni: Științe exacte; Științe inginerești (tehnice); Biologie, Ecologie și științe medicale; Istorie, Cultură. Civilizație; Filozofie, Psihologie, Teologie; Științe economice, juridice și sociologice.

 Sesiunea Plenară a manifestării, moderată de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, prof. univ. dr. Doru-Sabin Delion, vice­preșe­dinte AOSR, și prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță, președintele Filialei Piatra Neamț a AOSR, a cuprins următoarele comunicări: Gân­direa stra­te­gică, prof. univ. dr. Constantin Brătianu, Educație și cercetare în Ungaria și la Universitatea Central Europeană din Budapesta, prof. univ. dr. Gheorghe Moroșanu, De la economia naturii la dezvoltarea durabilă, academician Ion Dediu, Propuneri pentru proiectul de țară privind dezvol­tarea României, dr. ec. Florea DUMITRESCU, dr. ec. Marius BĂCESCU, Antropologia culturală și meta­psihologică, fundament al cercetărilor com­por­ta­mentale și sociologice, acad. prof. DHC dr. Mircea Ifrim, acad. prof. DHC dr. Aurel Ardelean, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, Știință, cunoaștere, creati­vitate, spiritualitate: fundamentele operei savantului român Petre Brânzei, prof. habil. DHC CS 1 dr. Sorin Riga, prof. habil. DrHC CS 1 dr. Dan Riga, acad. prof. dr. Leon Dănăilă, general (ret.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, Ernst Haeckel despre arta naturii. Sunt frumusețea și inteligența atribute ale materiei?, prof. univ. dr. Gheorghe Mustață, Schiță de portret a unui om care a „sfințit” locul – dr. Costache Andone, prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță.

În secțiunile Sesiunii Științifice s-au înscris 143 de lucrări, majoritatea acestora fiind prezentate conform programului. Comunicările științifice au acoperit o arie tematică largă, în cadrul dome­niilor fundamentale ale cercetării și ale cu­noaș­terii, dar și în abordări inter- și transdisci­plinare. Între acestea s-au numărat: Autovalori ale operatorului –(Δp + Δq) cu o condiție la limită de tip Robin, dr. Tihomir GYULOV, prof. Gheorghe MOROȘANU, Probleme de punct fix și de punct fix cuplat în spații b-metrice, prof. dr. Adrian PETRUȘEL, conf. dr. Gabriela PETRUȘEL, prof. dr. Jen-Chih YAO, Metode de dualitate în aproxi­marea unor ecuații diferențiale, CS1 dr. Dan TIBA (Științe exacte); Învățământul științelor biologice la Universitatea românească din Cluj după Marea Unire din 1918, conf. dr. biol. Ana P. FABIAN, dr. biol. Alexandru Ș. BOLOGA, Criza refugiaților: sfârșitul multiculturalismului?, prof. univ. dr. Aurel PAPARI, prof. univ. dr. Andra SECELEANU, Cognocivilizația și posibilele ei provocări, general de brigadă (ret.) CS I dr. Gheorghe VĂDUVA (Civilizație); Sisteme autonome telecomandate pentru detecția amenințărilor CBRNE, general (r) prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI, CS I dr. ing. Liviu COȘEREANU, CS II dr. ing. Tiberius TOMOIAGĂ, CS III dr. ing. Gabriel EPURE, Investigarea terenului de fundare, prof. univ. dHC dr. ing. Anghel STANCIU, prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, șef lucr. dr. ing. Iancu-Bogdan Teodoru, șef lucr. dr. ing. Mircea Aniculăesi, asist. dr. ing. Florin Bejan (Științe inginerești); Antecedentele infecți­oase explică apariția enterocolitei acute cu Clostri­dium dificile la pacientul urologic?, conf. dr. Cătălin PRICOP, prof. dr. Dan MISCHIANU, Apa – molecula vieții, evoluției și longevității, CS 3 ing. chim. auditor și evaluator de mediu Lucreția Eugenia BREZEANU, prof. habil. DrHC Dan RIGA, Impli­cațiile calității apei pota­bile asupra morbi­dității digestive, conf. dr. Letiția Doina DUCEAC, șef lucr. dr. Simona NICHITUȘ, șef lucr. dr. Laura ROMILĂ, șef lucr. dr. Liviu STAFIE, asist. drd. Cristina Elena DOBRE, șef lucr. dr. Cornel BOTEZ (Științe me­di­cale); Efectele încălzirii globale asupra biodiver­sității, prof. univ. dr. Adrian BAVARU, prof. univ. dr. Rodica BERCU, Educația BIO. Repre­zentări în școala gimna­zială, prof. univ. emerit dr. Ionel MIRON, prof. univ. emerit dr. Laurențiu ȘOITU, Grupul sanguin OAB și determinarea factorului Rh la pacienții din Sulina, Delta Dunării, România, doctorand Georgiana Mirela ENE, conf. dr. Lucian PETCU, dr. Magda Ioana NENCIU, prof. univ. dr. CS I Natalia ROȘOIU, Relevanța fiziologică și biochimică a administrării intranazale de oxitocină în bolile neuropsihiatrice, drd. Manuel PAULET, drd. Ioana BALMUS, drd. Iulia ANTIOCH, CS dr. Radu LEFTER, prof. dr. Dumitru COJOCARU (Științele naturii: Biologie – Biotehnologii), Caracterul polar-antagonic al structurii și dinamicii sistemului psihic uman, prof. univ. dr. Mihai GOLU, Natura umană – o paradigmă pierdută?, prof. univ. dr. Ioan N. ROȘCA, Suicidul în mitologia greco-romană, prof. univ. dr. Aurel PAPARI, dr. Maria-Magdalena, Criza legii în dreptul contemporan, prof. univ. dr. Mihai BĂDESCU, Considerații privind interferențele religiei cu ordinea de drept internațională, prof. dr. Sergiu TĂMAȘ, Comuni­carea politică: stratageme mediatice actuale, prof. dr. Victor MORARU, De la pragmatismul culturii la cultura pragmatismului. Procese și tendințe în existența contemporană, prof. univ. dr. Sorin IVAN (Filosofie, psihologie și teologie); Dobrogea în primul an al Marelui Război și al ocupației Puterilor Centrale (1916), prof. univ. dr. Stoica LASCU, Operațiile și Istoricul Regimentului 9 Vânători în Războiul pentru întregirea Neamului românesc. 1916-1919, profesor universitar doctor Ion I. SOLCANU, Contra­amiralul Horia Macellariu (1894-1989) – Un destin tulburător, prof. univ. dr. Valentin CIORBEA (Istorie și Științe militare); Tendințe seculare la început de mileniu, prof. univ. dr. Emilian M. DOBRESCU, cercetător șt. Edith Mihaela Dobrescu, O nouă para­digmă – integrarea ergonomiei organizaționale în structura managementului, prof. dr. Susana GEANGALĂU, Economia României în contextul globalizării, dr. ec. Angelica CĂRBUNARU-BĂCESCU, Model inovativ de utilizare a tehnologiei informaționale în promovarea valorilor științei și culturii româ­nești, Doina TEODORESCU, Lucian Tanasa, Maria Teodorescu, Teodora Tanasa (Științe econo­mice). Dată fiind anvergura domeniului, Secțiunea Științe medicale a fost structurată în două teme: Tema 1 – Dimensiunea Bio-Medico-Chirur­gicală și Tema 2 – Dimensiunea Psihologică-Socială-Spirituală. În cadrul acestei secțiuni s-a desfășurat SIMPOZIONUL Jubiliar AOSR de Științe BIO-PSIHO-SOCIALE dedicat omagierii centenarului de la nașterea savantului prof. dr. doc. Petre BRÂNZEI (1916-1985), creatorul conceptului și modelului medicinei bio-psiho-sociale. Lista com­pletă a comunicărilor prezentate pe secțiuni poate fi consultată la: http://www.aosr.ro/wpcontent/uploads/2015/04/0-PROGRAM-DURAU-FINAL-2016.pdf. Lucrările comunicate vor fi integrate într-un amplu volum de proceedings al Sesiunii Științifice.

Sesiunea Științifică a AOSR a constituit o mani­festare complexă, de înaltă ținută a spațiului aca­demic, care probează potențialul creativ și inovativ al cercetării românești. Ediția 2016 s-a remarcat prin câteva elemente esențiale, care o recomandă ca mediu fecund, de referință la nivel național și internațional al științei și culturii: aria largă de acoperire, numărul mare al comuni­cărilor, calita­tea, origi­nalitatea și caracterul inova­tor al contri­buțiilor științifice. În context, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: „Capacitatea, poten­țialul și valoarea unei instituții academice se măsoară, dincolo de orice, prin rezultatele cerce­tării științifice. Sesiunea știin­țifică de la Durău, prin numărul, dar mai ales prin calitatea lucrărilor prezentate, a probat, alături de celelalte mani­festări și activități ale noastre, des­fășu­rate institu­țional sau individual, capacitatea AOSR de a produce și transfera cunoaștere la cel mai înalt nivel științific. Prin temele abordate a mai arătat faptul că educația academică și cercetarea științifică sunt factori fundamentali ai dezvoltării țării, piloni ai Proiectului de țară, așa cum îl concepe Academia Oamenilor de Știință din România”.

Sorin IVAN