Interviu cu prof. Gabriel Hârtie, inspectorul general al ISJ Botoșani
Stimate domnule inspector general, vă propun să începem acest interviu cu un eveniment de anvergură care s-a petrecut săptămâna trecută, la București, și anume lansarea proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“. De ce s-a simțit nevoia elaborării sale și care îi este finalitatea?
Pe 28 martie, la București, a avut loc Conferința de lansare a proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“, conferință la care au fost invitați toți inspectorii școlari generali și directori ai Caselor Corpului Didactic din țară.
Este un proiect de mare anvergură ce se va derula pe parcursul a patru ani în toate județele țării, având ca finalități formarea a 55.000 de cadre didactice ce predau în învățământul primar și gimnazial, elaborarea a 18 ghiduri metodologice pe arii curriculare și, nu în ultimul rând, elaborarea de către cadre didactice a 7.200 de resurse educaționale deschise ce vor fi puse la dispoziția elevilor și cadrelor didactice.
Îl consider cel mai important și de anvergură proiect implementat de Ministerul Educației Naționale datorită numărului foarte mare de resurse umane implicate, dar, mai ales, prin faptul că toate activitățile pe care și le propune a fi realizate au în vedere un obiectiv primordial pentru învățământul românesc, și anume acela de a crește calitatea și relevanța educației în școlile aflate în zone cu populație vulnerabilă, ținta principală fiind aceea de a reduce rata de părăsire timpurie a învățământului prin implementarea de proiecte inovative.
Rezultatele simulărilor din această iarnă-primăvară au îngrijorat, se pare, Ministerul Educației Naționale. Care este situația la nivelul județului Botoșani? Ce măsuri urmează să luați?
Consider că simularea examenelor naționale este un exercițiu extrem de util atât pentru profesori, fie ei evaluatori, asistenți sau membri ai comisiilor de examen, cât și pentru elevi. Nu m-am raportat însă la rezultatele acestor simulări nici cu îngrijorare, nici cu formalismul rigid al unei analize instituționale.
În primul rând, fiind vorba despre un exercițiu complex, s-a verificat modul cum și-au îndeplinit sarcinile cadrele didactice angrenate în comisii, pentru a putea fi corectate toate eventualele erori de interpretare a procedurii. De asemenea, problemele tehnice vor fi remediate în timp util, fiindcă au fost identificate cauzele generării lor. În ceea ce privește elevii, cred că statistica promovării nu poate fi decât subiectivă. Pentru unii dintre ei, această simulare nu a avut nicio importanță, prin urmare, lipsiți de emoția constructivă a examenului, nu au tratat-o cu seriozitate. Pentru alții, diferența dintre simulare și examen, cu alte cuvinte, diferența între o evaluare fără o notă care să conteze și una cu importanță deosebită pentru construirea viitorului lor profesional, a fost prea mare pentru a investi energie în recapitularea materiei și implicarea cu responsabilitate în rezolvarea subiectelor.
Nu vreau să înțelegeți din explicațiile mele faptul că inspectoratul școlar tratează cu indiferență rezultatele obținute la simulări. Dimpotrivă! Împreună cu colegii mei din instituția pe care o conduc, am realizat deja un plan de măsuri la nivel județean. Pe baza obiectivelor specifice și acțiunilor aferente acestora, fiecare unitate școlară din județ își va stabili un plan de măsuri propriu a cărui implementare va începe în prima zi după vacanța de Paște.
Desființarea, în urmă cu mai mulți ani, a învățământului profesional a aruncat piața muncii din țara noastră și societatea într-o criză fără precedent. Ce e întâmplă la nivelul județului Botoșani cu învățământul dual-profesional? Există interes?
Am afirmat, în repetate rânduri, că spaţiul educaţional românesc este dependent de învățământul profesional pentru a-și construi o economie competitivă, atractivă, bazată pe o forţă de muncă instruită practic, nu doar teoretic.
În cazul învățământului dual, deși prejudecățile societății sunt încă nedepășite, cred că, în scurtă vreme, relaţia şcoală-agent economic va fi una cu implicare pozitivă pe piața muncii.
La nivelul judeţului Botoşani, logistica și infrastructura necesare dezvoltării unui astfel de învăţământ sunt asigurate la cele mai ridicate standarde de calitate. Două licee din județ, Liceul Tehnologic Ştefan cel Mare şi Sfânt, din Vorona, și Liceul Demostene Botez, din Truşeşti, beneficiind de campusuri şcolare moderne, cu toate dotările necesare unui astfel de traseu educațional, și de cadre didactice de specialitate, nu au, la această dată, concurenţă în toată zona de nord-est a ţării. Totodată, numărul elevilor care se îndreaptă spre învățământul profesional a crescut, în cinci ani, de la 450 la 2.296. Deci suntem pe drumul cel bun.
Printre problemele cu care se confruntă educația românească este și costul standard per elev, insuficient în multe locuri din țară. Ce se întâmplă în județul Botoșani?
Costul standard per elev/preșcolar nu este o viziune conceptualizată pentru a-mi permite să formulez păreri personale, ci o lege. Pe cale de consecință, nu sunt îndreptățit să comentez dacă este bine sau nu ca educația românească să depindă de acest tip de finanțare. Vă pot spune totuși că sistemul de învățământ face față cu mare dificultate și cu multe rectificări nevoilor financiare neacoperite de costul standard, iar județul Botoșani nu este, în acest caz, o oază de relaxare…
Sunt multe zonele din țară unde depopularea cu elevi este una din marile probleme. La nivelul județului Botoșani aveți o asemenea problemă? Cum îi faceți față?
Depopularea nu înseamnă doar lipsa elevilor, iar județul Botoșani se confruntă, în multe localități ale sale, cu o astfel de problemă.
Este imposibil să gestionezi o situație ale cărei cauze nu le poți controla și a cărei rezolvare nu stă în atribuțiile tale.
Ceea ce poate face un inspectorat școlar este să ofere calitate școlară în mediul rural, cât mai aproape de oferta educațională urbană. Avem profesori excepționali, avem școli renovate, avem microbuze școlare…
Pe ce direcții va acționa ISJ Botoșani în următoarea perioadă de timp?
Așa cum spuneam mai devreme, vom începe, în câteva zile, implementarea planurilor de măsuri stabilite în urma simulărilor examenelor naționale.
Prevenirea și combaterea abandonului școlar și absenteismului reprezintă o altă direcție pe care ne-am propus să acționăm constant, la nivel județean.
De asemenea, combaterea violenței școlare este un obiectiv permanent al instituției noastre. La acestea se adaugă activitățile specifice, determinate de țintele strategice stabilite pentru anul școlar în curs, dintre care îmi permit să amintesc doar câteva: facilitarea participării cadrelor didactice la cursuri de formare continuă şi perfecţionare, promovarea învăţământului profesional şi tehnic, accesarea și implementarea de proiecte educaționale europene în domeniul educației și formării profesionale, dezvoltarea parteneriatelor educaţionale.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
