Socialize

Facebook
Home » Noutati » Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul  Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci pe toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu.

Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent şi nici din fiinţa Sa. Referatul biblic despre creaţie nu vorbeşte în mod precis despre crearea îngerilor. Sfinţii Părinţi afirmă că la creaţie nu se vorbeşte explicit despre îngeri din două motive:  evreii, înclinaţi spre idolatrie, ar fi căzut uşor în rătăcirea idolatră a popoarelor vecine şi că în cartea Facerii se urmăreşte numai înfăţişarea începutului lumii văzute.

În ceea ce priveşte ierarhia îngerească, Dionisie Areopagitul vede cetele îngereşti în număr de nouă, aşezate în câte trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Biserica şi-a  dat consimţământul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei în pictura bisericească.

Pentru că îngerii sunt netrupeşti, la ei nu se poate vorbi de sex şi nici de o transplantare a speciei (Fac 6,2), deci, ei nu se căsătoresc, nu se înmulţesc (Matei 22,30) şi nici nu mor (Luca 20, 35-36). Îngerii îşi transmit unii altora propriile lor gânduri şi hotărâri fără să rostească cuvinte. Însă, pentru îndeplinirea slujbelor, pot lua înfăţişare omenească (II Reg 6, 17), pot să vorbească, să mănânce, să apară îmbrăcaţi şi uneori purtând aripi (Fac. 32, 25; Luca 24, 4; Matei 28, 3; Apoc 14,6).

Lucrarea principală a îngerilor este aceea de a-l întări şi susţine pe om în a transfigura lumea.

Sărbătoarea Soborului Sfinţilor Mihail şi Gavriil

Această sărbătoare a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfinţi­rii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu ea a de­venit o sărbătoare comună a tuturor Sfinţilor Îngeri.

În Mineiele ortodoxe întâlnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfinţilor Arhangheli sau unor minuni făcute prin
pu­terea lor:

– Pe 6 septembrie se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia;

– Pe 26 martie, a doua zi după praznicul Bunei Vestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil;

– Pe 13 iulie prăznuim al doilea Sobor al Ar­hanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfinţirii unei bi­serici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil;

– Serbarea Arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de 11 iunie (fără slujbă), când se comemorează apariţia acestui sfânt Arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), un­de el ar fi învăţat pe un călugăr să cânte pentru prima oară partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare: Axioneşti, adică: Cuvine-se cu adevărat…; faptul s-ar fi întâmplat prin sec. X, iar serbarea a rămas până azi limitată la mănăstirile atonite.

Sfântul Arhanghel Mihail

În limba ebraică, numele său înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?“. El este cel care „strigă“: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?“, şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii  vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

În iconografie, Arhanghelul Mihail este reprezentat purtând în mână o sabie de foc, semn că el pedepseşte păcatul. Sfântul Arhanghel Mihail este pomenit în cărţile Vechiului Testament ca fiind prezent mai ales acolo unde Dumnezeu pedepseşte nedreptatea. Din acest motiv, Arhanghelul Mihail se arată a fi un înger al dreptăţii Dumnezeieşti.

Sfântul Arhanghel Gavriil

În limba ebraică, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu“. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înainte mergătorului. Păstorilor le arată că li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat în iconografia ortodoxă purtând în mână o floare de crin alb, ca simbol al bucuriei şi binecuvântării. Arhanghelul Gavriil este îngerul bunătăţii şi milostivirii lui Dumnezeu.

Ceata îngerească inferioară se arată luminătoare
celei superioare

Părintele Dumitru Stăniloae mărturiseşte pe baza sfintelor noastre predanii că Arhanghelul Gavriil este singurul căruia i s-a descoperit misterul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Astfel, deşi nu face parte din ceata îngerilor aflată în prima triadă şi nemijlocit lângă Dumnezeu, se face luminător al acesteia. Îi învaţă pe cei ce îi sunt superiori să „ridice porţile veşnice“, ca Cel ce S-a îmbrăcat în trup pentru negrăita iubire de oameni, să urce şi să stea mai presus de toată Începători a şi Puterea.  Cele mici sunt făcute mari prin har. Aceasta o spune şi Sfântul Apostol Pavel: „Acum, zice, s-a făcut cunoscută prin Biserică, Începătorii lor şi Stăpânii lor, înţelepciunea cea de multe feluri a lui Dumnezeu“ (Ef. 3, 10).

Ziua din săptămână consacrată îngerilor este lunea.

La mulţi ani celor care poartă numele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Adrian Cocoşilă