Socialize

Facebook
Home » Interviuri » „Spiritul șagunist înseamnă respect, exigență, competiție, performanță, mândria de a purta uniformă, succes în carieră”

„Spiritul șagunist înseamnă respect, exigență, competiție, performanță, mândria de a purta uniformă, succes în carieră”

Colegiul National Andrei Saguna Interviu cu prof. Dorel Agache, directorul Colegiului Național Andrei Șaguna, din Brașov

 Stimate domnule director, care este povestea acestei înalte instituții de învățământ românesc, membră a Alianței Colegiilor Centenare?

Construcția școlii a început în anul 1842, cu sprijinul financiar și material major al comunității românești din zona Brașov. Două personalități ale vremii au susținut ideea înființării unei școli românești în acest spațiu transilvan, preotul protopop Ioan Popazu și mitropolitul Andrei Șaguna, cel care a sprijinit și păstorit învăță­mântul românesc din Transilvania. Din 1850 școala a început să funcționeze, cu piedici majore mai ales din partea autorităților maghiare, având un statut de școală confesional-privată. În scurt timp instituția a devenit un centru de educație, cultură și promovare a identității românești. Domnitorul Al. Ioan Cuza, regele Carol, primul guvern de după 1918 au făcut donații pentru ca prestigioasa școală să poată funcționa. Din 1925, prin ordin de ministru, instituția devine școală de stat.

Multe personalități ale vieții culturale, științifice, academice, politice au frecventat colegiul: Titu Maiorescu, Nicolaie Teclu, Andrei Bârseanu, Ion Ursu, Sextil Pușcariu, Octavian Goga, Lucian Blaga, O. Ghibu, Valeriu Braniște, V. Goldiș, Andrei Oțetea, Gheorghe Buzdugan, Emil Pop, D. Stăniloae, D.D. Roșca, Alexandru Surdu, Ioan Aurel Pop, Nicolaie Victor Zamfir și multe alte repere ale spiritualității românești.

Alături de statutul de școală de excelență în educație, Colegiul Șaguna a fost și rămâne un vector de promovare a spiritului național, a valorilor românești, a patriotismului.

Se vorbește mult în ultimul timp despre educație de elită, despre performanță, calitate în actul educațional. Care sunt rezultatele care vă recomandă ca școală de vârf la nivel național?

Datele statistice plasează liceul pe locuri fruntașe pe orice compartiment de analiză. La evaluarea națională ne-am clasat în primele trei locuri pe țară, la bacalaureat promovabilitatea a fost de 100%, cu peste 70% medii între 9 și 10, multe premii la concursurile naționale și internaționale. Toți absolvenții urmează cursurile universitare la facultăți de renume din țară și străinătate. Obiectivul major este acela de a forma tineri educați, capabili de performanță, spirit civic, integrați în „cetate”. Mulți absolvenți activează profesional în domenii-cheie, în țară sau străină­tate, promovând și o imagine pozitivă a României.

Nu există, după părerea mea, o „formulă” ideală a calității în educație universal valabilă, pentru că fiecare nivel de pregătire, fiecare entitate școlară are specificul ei, cu obiective, ținte și misiuni diferite. Succesul poate fi obținut doar dacă se reali­zează o „chimie empatică” între pro­fe­sori competenți, elevi motivați, dotați cu spiritul competiției, părinți interesați și, evident, strategii edu­caționale stabile și funcționale. Cole­giul Șșaguna are segmente impor­tante ale acestei „chimii”.

Ce faceți mai concret pentru a vă pregăti elevii, mulți dintre ei olimpici internaționali, să obțină rezultate de top?

Răspunsul sintetic este acela că suntem „obligați” să facem ce trebuie pentru a obține rezultate foarte bune.

Pornim la început de ciclu educațional cu evaluarea inițială a elevilor, cu identificarea potențialului educațional, urmează discuții cu elevii și părinții. Fiecare elev este încadrat într-un traseu individual de pregătire. Important este și programul de orientare în carieră, realizat în parteneriat cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației, program care, în urma testării complexe a elevilor, face recomandări elevilor, părinților și profesorilor referitoare la aptitudinile și potențialul de performanță pe domenii de activitate.

Arta predarii

De asemenea, în cadrul catedrelor se realizează proiecte și programe (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică) de identi­ficare și pregătire a concursurilor și compe­tițiilor la care elevii pot participa. Obiectivul major al strategiei este acela ca fiecare elev să parcurgă și să înțeleagă competențele și standardele la fiecare obiect de studiu la un nivel ridicat.

În tot acest laborios proces de depistare a potențialului valoric și de obținere a performanței, directorului CN Andrei Șaguna îi revine vreun rol?

Directorul este un om de echipă în primul rând, este cel care împreună cu membrii CA și CEAC urmăresc implemen­tarea obiectivelor. Obligatoriu directorul trebuie să aibă abilități de relaționare cu elevii, dar mai ales cu părinții. Particip la toate lectoratele cu părinții, ale fiecărei clase, explic, informez, ascult și notez propuneri, idei – multe extrem de utile. La un colegiu precum „Șaguna”, directorul trebuie să știe să reprezinte și să convingă, să atragă instituții, persoane, pentru a se implica în obținerea succesului.

Factorul timp este un criteriu suficient în evaluarea și afirmarea valorii unui liceu? Vechimea de peste un secol vă legitimează ca un colegiu de elită? Sau este nevoie de ceva în plus?

Timpul, tradițiile deosebite ale unei școli pot contribui la afirmarea valorii, dar nu sunt suficiente. Sunt exemple de școli, inclusiv în județul Brașov, care, după o vechime de 125 ani, au fost cuprinse de inerție, de orientări strategice eronate și care fie au fost comasate, fie au rezultate modeste. Contemporaneitatea a adus o comprimare a timpului de „așteptare”, de implementare a unor idei, inovații, tehnologii, strategii, inclusiv în domeniul educației. Școala trebuie să se adapteze la „vremuri”. S-a cultivat la „Șaguna” un spirit cunoscut, „spiritul șagunist”, mai nou „șagunian”, transmis și perpetuat cu atenție și care înseamnă respect, exigență, competiție, performanță, mândria de a purta uniformă, succes în carieră. Întâlnim multe cazuri în care avem elevi la a patra generație de șaguniști și această situație spune totul.

Sistemul de învățământ și instituțiile lui trăiesc la ora actuală un ciudat complex de inferioritate față de Europa și de „modelele” ei. Vă considerați un liceu de nivel european? Dacă da – și suntem convinși că așa este – pe ce vă bazați?

Nu ar fi rău să conștientizăm, prin comparație, punctele slabe ale învățământului românesc. Exemplele de bună practică și succes sunt necesare. Din păcate, unii dintre noi, cei implicați în învățământ, avem o atitudine rezervată, de falsă superioritate, de respingere a noului.

Din perspectiva logisticii, a bazei materiale, decalajul este mare. „Șaguna” nu are o bază materială de invidiat, are însă strategii, mai ales la nivelul activităților extracurriculare, de nivel european. Sunt multe activități care ajută la formarea tinerilor, uneori aceste activități contribuind esențial.

Am 34 ani de activitate educațională, am avut multe împliniri, dar cea mai mare bucurie în profesie a fost atunci când un părinte, șagunist și el, al cărui copil nu a avut medie de intrare la „Șaguna” mi-a spus: „De supărare că nu mi-a intrat fetița la „Șaguna” am dus copilul în Anglia la un liceu de prestigiu, a dat interviu și la activități extradidactice a luat maximum – 100 puncte, cel de pe locul doi, britanic fiind, a luat doar 78. Mulțumesc domnilor profesori”. Este un feedback la nivelul de percepție în opinia publică.

Cum apreciați colaborarea Colegiului dvs. cu Alianța Colegiilor Centenare?

Este o colaborare bună, constând în întâlniri periodice, proiecte și programe comune, valorizarea elevilor cu performanțe.

În condițiile în care există deschiderea ministerului pentru dialog, propuneri de metodologii, proiecte de legi, putem face și mai mult. Cred că ministerul ar fi de acord, spre exemplu, cu propunerea ca școlile din Alianța Colegiilor Centenare să aibă autonomie mai mare în „mișcarea personalului didactic”. În anii 1998-2000 exista posibilitatea aceasta pentru „școlile reprezentative”. Ar fi un exemplu de bune practici.

În ce măsură s-au făcut pași către realizarea unei comunități educaționale și intelectuale la nivel liceal?

Pașii sunt timizi, avem încă înrădăcinată ideea că cel de lângă noi este mereu un pericol, că ne „furăm” elevii, profesorii valoroși, resursele. Există o teamă ca ce e bun la mine să nu fie și la alții.

Proiectele comune, inclusiv cele europene, prin schimburile de expe­riență, concursurile școlare, nevoia de adaptare la nou repre­zintă premise pentru realizarea „comunității educaționale”.

Vreau să încheiem pe o întrebare de suflet: ce reprezintă pentru dvs., profesorul, Colegiul Național Andrei Șaguna?

O etapă interesantă, provocatoare, care mi-a creat o motivație aparte, mai ales în cunoașterea și șlefuirea copiilor minunați. Mi-am regăsit argumentele muncii din plăcere.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU