Socialize

Facebook
Home » Reforma » Proces » Ştiutori de carte şi de meserie

Ştiutori de carte şi de meserie

Elevii laureaţi ai olimpiadelor internaţionale şi ai competiţiilor de creaţie sunt de-a dreptul asaltaţi cu variaţiuni ale întrebării cât mai au de gând să stea p-aici până să plece-n lumea largă fără să se uite înapoi. O festivitate de premiere a unor absolvenţi merituoşi a avut „norocul“ să fie adusă la cunoştinţa publicului pentru că s-a desfăşurat în absenţa premianţilor, plecaţi deja din ţară, de faţă fiind numai părinţii, veniţi să ridice premiile. În schimb, despre drumul înapoi acasă, dinspre şcoli mari sau mici ale lumii, nu se vorbeşte, practic, deloc. În aceste condiţii, un sondaj pe tema „Studiile în străinătate și întoarcerea acasă“ are aspect de raritate. Îl face Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) la fiecare doi ani, din 2010. Tocmai au fost anunţate rezultatele ediţiei 2018, odată cu desfăşurarea celei de a zecea gale a premiilor pentru excelență academică în străinătate, acordate de un juriu prezidat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Laureaţii sunt Radu Sava, Universitatea Tsinghua, Beijing, China studentul român al anului de pe alte continente (mențiuni Adrian David, Okinawa Institute of Science and Technology, Japonia şi Bogdan Dragoș Ilieș, King Abdullah University of Science and Technology KAUST, Arabia Saudită; Cătălina Paula Spătărelu, Dartmouth College, NH, SUA – studentul român al anului din America de Nord (mențiuni Vlad Cazacu, University of Rochester, NY, SUA şi Mara-Florina Steiu, Babson College, MA, SUA); Elena-Andreea Teleagă, Slade School of Fine Arts, University College London (UCL), Marea Britanie premiul special în arte (mențiune Andreia Theodorescu-Posea, Universitatea Națională de Arte din București, România); Daniela Androaie, ISAE Supaero, Franța – studentul român Erasmus al anului (mențiune Bianca Florea, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța); Ovidiu Csillik, University of Salzburg, Austria – studentul român al anului din Europa, postuniversitar (mențiuni Cornelia-Adriana Baciu, Dublin City University, Irlanda şi Daniela Vintilă, University of Liège, Belgia); Cristina Gherghișan-Filip, University of East Anglia, Marea Britanie studentul român al anului din Europa, universitar (mențiuni Andreea Grigorescu, SciencesPo Paris, Franța şi Cătălin-Andrei Ilie, University of Oxford, Marea Britanie); Ioana Marcela Brînzac, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureș, România – studentul anului din România (mențiuni Mihai Dogariu, Universitatea Politehnica din București, România şi Mădălina Irina Mateescu, Universitatea de Vest din Timișoara, România); Iuliana Ţâbian, Imperial College London, Marea Britanie – Marele premiu studentul român al anului în străinătate. Au primit premii speciale Anca Ioana Brîndușe, Universitatea de Vest din Timișoara, şi Cristina Pogorevici, University of Pennsylvania, SUA (acordate de Institutul Bancar Român), şi Bogdan Dragoș Ilieș, King Abdullah University of Science and Technology KAUST, Arabia Saudită (de public).

Numele studenţilor români din universităţi ale lumii şi, în rând cu acestea, din universităţi româneşti premiaţi la nivel academic pentru performanţe în specialităţile lor sunt de cunoscut, de lăudat fără reţinere, cu atât mai mult cu cât mediile de informare sunt pline de elogii pentru români al căror merit este considerat acela de a fi performant în diverse locuri în cu totul alte domenii decât cel în care s-au format şi chiar fără formare prin şcoală, adică autodidact.

La rândul lui, sondajul privind întoarcerea acasă a studenţilor din afara ţării este remarcabil prin abordarea raportului dintre specializare academică şi încadrare profesională. Intenţia de întoarcere acasă în calitate de absolvenţi, asociată cu interesul pentru oportunităţi de angajare în specialitate, este crescătoare, de la 24% în 2010 la 53% în 2016-2018, chiar dacă revenirea nu ar fi imediată. Dincolo de motivele largi ale ezitării, precum mediu politic, guvernare, corupţie, salarizare prea puţină, drept condiţie principală ca revenirea să se întâmple totuşi este declarată recunoașterea completă a diplomelor și a certificatelor (cu pondere de 60% în totalul răspunsurilor), urmată de acordarea unor facilități fiscale (45%), sprijin de la stat în deschiderea de afaceri (43%), programe de internship, fellowship, traineeship (41%).

Cerinţa dominantă a unor tineri cu şcoală la nivel superior de a le fi tratate ca atare educaţia şi formarea înseamnă o veritabilă punere la punct a ideilor la modă cum că la unele locuri de muncă nu e nevoie să fii profesionist (chiar e de preferat angajarea unui neprofesionist), că diploma, firma şi mai ales profesorii şcolii absolvite nu contează, ba că prea multă calificare duce la respingere la angajare. Semnalarea este valabilă în mod echivalent şi la niveluri inferioare de pregătire, în contextul în care sunt deplânse lipsa de elevi la şcoli profesionale şi lipsa de meseriaşi. Respingerea omului cu şcoală multă şi cu meserie, odată cu elogierea şi angajarea neprofesioniştilor (eventual absolvenţi de „formări“ pe la „centre“) sunt cauze de luat în seamă ale crizei forţei de muncă şi ale plecării absolvenţilor de şcoală.