Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Studenții și profesorii,  în stradă: Marile universități din țară protestează față de scăderea numărului de locuri bugetate

Studenții și profesorii,  în stradă: Marile universități din țară protestează față de scăderea numărului de locuri bugetate

 

„EUGEN IONESCU=UB“, „ELIADE=UB“, „UNIVERSITATE PERSECUTATĂ DE MINISTERUL EDUCAŢIEI“, „Universitatea Bucureşti este în grevă japoneză“, scrie mare de tot la intrarea în instituția bucureşteană. Este modul mai puţin de semnalare (obiectul protestului e de notorietate şi de actualitate, regăsit şi în alte universităţi) şi mai ales de sugerare a unei stări care duce spre manipulare. Starea vizează operaţia altfel rutinieră de alocare a „cifrei“ (chit că e un număr) de şcolarizare pentru învăţământul superior. Manipulatorie devine argumentarea în spaţiul public de către autorităţi a acestei alocări: s-a făcut conform cerinţelor de resursă umană în sectoare prioritare pentru dezvoltarea ţării, deci este împlinit, în sfârşit, un deziderat acut, astfel încât nemulţumirile nu sunt justificate. Într-o escaladare a speculaţiilor, s-ar zice că dacă unor universităţi le-au fost alocate mai multe locuri decât anul trecut, iar altora mai puţine este pentru că unele produc mai mult pentru dezvoltarea ţării, pe când altele contează şi realizează mai puţin. Oare?

Universitatea din Bucureşti: raport anual asupra angajabilităţii absolvenţilor

Declaraţia Senatului Universităţii din Bucureşti, semnată de preşedintele acestuia, prof. univ. dr. Marian Preda, atrage atenţia că „Ministerul Educației Naționale nu a prezentat niciun fel de criterii obiective de repartizare a cifrei de școlarizare către universități și, mai mult, a înlocuit în mod abuziv membrii CNSPIS, consiliu care, la solicitarea ministerului, a elaborat o propunere echilibrată de metodologie de alocare a cifrei de școlarizare, propunere care a fost în consultare publică în decembrie 2017-ianuarie 2018“. Senatul Universităţii din Bucureşti face mai multe propuneri pentru repartizarea locurilor: „(1) Asigurarea transparenței în ce privește formula de calcul și a datelor primare furnizate de toate universitățile, pentru toți indicatorii pe baza cărora s-a făcut finanțarea publică a învățământului superior din România. (2) Abrogarea OMEN nr. 3.330 din 14.03.2018, privind aprobarea Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS). (3) Abrogarea OMEN nr. 5.376 din 19.10.2017, privind aprobarea domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare corelate cu sectoarele economice cu potențial de creștere în România, deoarece nu este fundamentat științific și nu a ținut cont de observațiile întemeiate ale universităților. (4) Elaborarea, pe baze științifice, și publicarea unui raport anual privind angajabilitatea absolvenților fiecărei universități la absolvire, la 1 an și la 2 ani după absolvirea fiecărei promoții. Elaborarea acestor documente să se facă pe baza datelor cuprinse în REVISAL privind contractele de muncă, cu datele de identificare ale absolvenților din RMU sau în evidenţele organizaţiilor naţionale ale profesiilor liberale. (5) Începerea de urgență a procesului de evaluare a școlilor doctorale, amânat nejustificat de atâția ani, și asigurarea unei evaluări internaționale, neafectate de interese neacademice. (6) Depolitizarea managementului universităților, prin interzicerea exercitării unor funcții politice sau a demnității de parlamentar pentru rectori și președinții de senate universitare, pe perioada exercitării acestor funcții“.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: cifra de şcolarizare, alocată după performanţa academică

La rândul lor în grevă japoneză, studenții Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași solicită: „(1) Abrogarea HG 131/2018 prin care s-a realizat actuala repartizare a locurilor bugetate, precum și a actelor normative elaborate de Ministerul Educației Naționale care au creat situația actuală (OMEN 3.330/2018 și OMEN 5.376/2017). (2) Publicarea de urgență tuturor documentelor care au fundamentat controversata decizie a ministerului de resort și realizarea unei ample dezbateri publice cu privire la modalitatea de distribuire a locurilor bugetate. (3) Realizarea unei noi alocări a cifrelor de școlarizare, ținând cont de cererea candidaților la admitere, de capacitatea de școlarizare recomandată de ARACIS și de performanțele academice rezultate, pe fiecare domeniu de studiu în parte. (4) Promovarea unor politici educaționale coerente și sustenabile pe termen mediu și lung, care să fie rezultatul consultării tuturor actorilor implicați“.

SNSPA: Măsuri care NU se regăsesc în programul de guvernare

Semnalând că proteste ale studenților și cadrelor didactice universitare inclusiv la Ministerul Educației Naţionale „nu s-au mai întâmplat de 7-8 ani“, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), apreciază că „încă mai este timp să se evite amplificarea și extinderea protestelor, legitime de altfel“. Totodată, în calitate de fost ministru în domeniu, subliniază: „Îmi este greu să cred că acțiunile domnului ministru Popa vor fi susținute de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă sau de coaliția politică PSD-ALDE, mai ales că aceste măsuri NU sunt prevăzute în Programul de Guvernare și nici în strategia pe care o invocă (Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015-2020). De altfel, această strategie a fost elaborată în perioada mandatului meu în guvern (2012-2014), în colaborare cu Banca Mondială și după consultarea tuturor instituțiilor de învățământ superior din țară. Cu mai multă înțelepciune, această situație tensionată putea fi evitată!“

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca: Ierarhii care ne separă de nivelul european

La consecinţele abaterilor de la aplicarea criteriilor valorice în tratarea instituţiilor de învăţământ superior se referă şi prof. univ. dr. Daniel David, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca: „Se schimbă jocurile şi standardele în mediul academic. România se separă de ceea ce se întâmplă la nivel european. Se fac nişte ierarhii interne care nu sunt justificate de criteriile internaţionale şi se caută acum tot felul de criterii ca să justificăm ierarhiile pe care noi le ştim, le facem aşa, pentru interesele noastre. (…) Putem accepta că merită să ni se ia locul la anumite programe, dar vrem nişte studii serioase, vrem argumente şi formule, să înţelegem cum s-a întâmplat la scăderea numărului de locuri, în primul rând la universităţile din consorţiul Universitaria“.

Universitatea de Vest din Timişoara: Regres faţă de nevoile mediului economic

Efectele pe termen lung ale măsurilor în discuţie sunt analizate de rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Subfinanțarea universităților timișorene este un instrument perfid prin care vestul țării este discriminat în raport cu celelalte zone și regiuni. În timp ce economia și structurile comunitare culturale, administrative și civice sunt în dezvoltare accelerată în ultimii zece ani în Timișoara, finanțarea publică a locurilor bugetate pentru întregul centru universitar timișorean bate pasul pe loc, ceea ce înseamnă în realitate un regres permanent față de nevoile tot mai mari ale mediului economic local și regional. (…) Întrucât dezvoltarea își are rădăcinile în educație, privim cu mâhnire și scepticism plafonarea finanțării studiilor universitare, cu consecințe dintre cele mai negative pentru viitorul nostru“.

F. IONESCU