Socialize

Facebook
Home » Societate » Educatie pentru societate » Educatie in Uniunea Europeana » Studiu privind curriculumul (V) Perspectiva franceză

Studiu privind curriculumul (V) Perspectiva franceză

 

(preluare din studiul School Education in France, eduscol.education.fr/dossiers, date la nivelul anului 2012)


Aspectele corelate cu strategia curriculară la nivelul sistemului francez sunt abordate sub titulatura „Common core of knowledge and skills“, acest core-curriculum fiind la nivel naţional şi are la bază recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului European, cuprinse în capitolul privind competenţele-cheie pentru educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

Core-curriculum are următoarele caracteristici:

Reprezintă cadrul curricular pentru învă­ţământul primar şi secundar inferior (întregul par­curs corespunzător învăţământului obligatoriu);

Are la bază un set de valori, conţinuturi, practici care să permită fiecărui elev succesul şcolar continuarea studiilor la următoarele niveluri de şcolarizare, construcţia viitorului personal şi profesional, precum şi integrarea socială cu succes;

Prevede standarde minimale care trebuie îndeplinite de orice elev pentru a finaliza cu succes învăţământul obligatoriu;

Se raportează la 7 domenii de competenţe-cheie (fiecare dintre acestea exprimându-se prin cunoştinţe de bază, abilităţi necesare a fi utilizate în varii contexte şi atitudini esenţiale în raport cu viaţa):

C1 – Competenţe de comunicare în limba oficială;

C2 – Competenţe de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională;

C3 – Competenţe specifice esenţiale în matematică, tehnologie şi cultură ştiinţifică;

C4 – Competenţe TIC;

C5 – Competenţe în domeniul culturii umaniste;

C6 – Competenţe sociale şi civice;

C7 – Competenţe care să asigure abilităţi de viaţă (autonomie şi iniţiativă).

Este organizat pe 3 niveluri de cunoaştere şi abilităţi, cărora li se asociază instrumente de evaluare:

N1 – la finalul clasei a II-a de învăţământ primar, evaluare prin care se măsoară nivelul de formare a competenţelor de utilizare a limbii oficiale, de matematică elementară, respectiv abilităţi sociale şi civice);

N2 – la finalul ultimului an de studiu asociat învăţământului primar, evaluare prin care se măsoară nivelul de formare a celor 7 competenţe-cheie;

N3 – la finalul ultimului an de studiu al învăţământului obligatoriu (de regulă clasa a IX-a, ultimul an al învăţământului secundar inferior); la finalul învăţământului secundar inferior, începând cu anul 2011, absolvenţii primesc Diplome National du Brevet, în urma unui examen specific care certifică nivelul de competenţă pe cele 7 domenii-cheie, constând în:

  • trei probe scrise conţinând subiecte din curriculumul asociat limbii oficiale, matematicii, istoriei şi geografiei, educaţiei civice;
  • o probă orală din istoria artelor.

Referitor la ciclul asociat învăţământului secundar superior (liceu), acesta vizează elevii de 15-18 ani, şi este organizat pe 3 ani de studiu, cu variantele:

Învăţământ general (general route) – fina­lizat cu Bacalaureat general;

Învăţământ tehnologic (tehnological route) –
finalizat cu Bacalaureat tehnologic;

Învăţământ vocaţional (vocational route) – finalizat cu Bacalaureat vocaţional;

Ca alternativă a variantelor anterioare este organizat şi liceul profesional – ca tip de traseu educaţional ce se poate finaliza cu Bacalaureat profesional.

Învăţământul secundar inferior (le College) este organizat pe următoarele coordonate:

Admisia se realizează fără examen de intrare şi durează 4 ani, cu o organizare pe 3 cicluri (stagii);

Vizează dezvoltarea cunoaşterii şi abilităţilor de bază, obiectivele fiind stabilite la nivelul curriculumului naţional;

Pregăteşte şi permite elevilor continuarea studiilor pe traseele: general, tehnologic, vocaţional sau profesional;

Presupune studiul următoarelor discipline: limba oficială, matematică, istorie şi geografie, educaţie civică, ştiinţele pământului şi asupra vieţii, tehnologie, arte, educaţie muzicală, educaţie fizică, fizică şi chimie, două limbi de circulaţie internaţională, precum şi o abordare cross-curriculară a istoriei artelor;

Ciclurile (stagiile) asociate sunt:

Ciclul de adaptare (primul an de învăţământ secundar inferior) – cu scop de consolidare a achiziţiilor fundamentale şi iniţierea elevilor în metodele de predare-învăţare specifice unui ciclu superior de învăţământ; se ţine cont de nevoia de adaptare de la ciclul primar la ciclul gimnazial, prin realizarea de activităţi comune ale cadrelor didactice de la cele două cicluri de învăţământ (primar şi gimnazial) pentru facilitarea învăţării şi care să permită elevilor cu dificultăţi de învăţare să identifice căi de progres şcolar (existând aşa numitul Programme personnalise de reussite educative – passerelle); toţi elevii beneficiază în programul săptămânal de câte 2 ore de sprijin (tailored support); începând cu acest an de studiu, apar şi clase la care elevii studiază şi a doua limbă de circulaţie internaţională (bilangue);

Ciclul central (următorii doi ai de învăţământ secundar inferior) – cu scop de facilitare a dezvoltării cunoaşterii, abilităţilor şi comportamentelor, cu o abordare graduală a sarcinilor de învăţare şi cu apariţia disciplinelor opţionale; totodată, apar şi elemente constituente ale unui cadru care să familiarizeze elevii cu piaţa muncii; se introduc distinct disciplinele Fizică şi Chimie şi, printre opţionale, se numără şi Latina (care poate fi studiată în fiecare an, până la finalul învăţământului secundar inferior);

Ciclul de orientare (ultimul an al învăţă­mântului secundar inferior) – pune bazele unei învăţări care să permită alegerea conştientă a traseului educaţional în învăţământul secundar superior (general, tehnologic, vocaţional sau profesional); la opţionale, elevul poate studia Greaca (ca limbă veche) sau să aleagă un modul de 3 ore/săptămână prin care să se familiarizeze cu aria vocaţională; mai mult, reprezentanţii legali ai elevului pot solicita orientarea rutei educaţionale a copilului prin înscrierea la o clasă preparatorie pentru alegerea traseului vocaţional viitor, cu un curriculum adaptat.

Elevii care întâmpină dificultăţi majore de învăţare la debutul învăţământului secundar inferior pot beneficia – în baza unor recomandări specializate – de sprijin, de orare adaptate şi de orientare vocaţională, finalizarea studiilor fiind cu certificat (certificat de formation generale) sau, în anumite cazuri, tot cu diplomă (Diplome National du Brevet).

Învăţământul secundar superior (le Lycee) este organizat pe următoarele coordonate:

Admisie pe una dintre rutele: generală, tehnologică sau vocaţională;

În cazul rutelor generală şi tehnologică:

opţiunea se face la intrarea în primul an al învăţământului secundar superior (seconde); la finalul acestui an de studiu debutează ciclul terminal format din 2 ani de studiu (premiere şi terminale); ruta generală se finalizează cu examen de bacalaureat care permite continuarea studiilor generale; ruta tehnologică este favo­rabilă continuării studiilor tehnologiilor înalte, în vederea unor cariere în domenii tehnice;

Cei 3 ani de studiu sunt grupaţi pe cicluri, după cum urmează:

Ciclul de iniţializare (corespunzător primului an de studiu) – curriculum axat pe elemente de cultură generală care să permită elevilor să descopere noi/să aprofundeze teme de literatură, din domeniile artistic, ştiinţific, tehnologic, sau să îi sprijine în viitorul traseu educaţional; orice elev are de studiat 2 limbi de circulaţie internaţională; de asemenea, elevii trebuie să-şi completeze studiul cu două discipline exploratorii, una din ele fiind obligatoriu din domeniul ştiinţelor economice, cealaltă alegere fiind făcută dintr-o listă care include:

Cursuri ştiinţifice şi tehnologice (practici şi metode ştiinţifice, ştiinţe inginereşti, ştiinţă şi laborator, creaţie şi inovaţie tehnologică, principii de bază în economie şi management, design organizaţional);

Cursuri din domeniul literaturii (literatură şi societate, limbi şi culturi ale Antichităţii – latină sau greacă, o a treia limbă de circulaţie internaţională);

Cursuri din domeniul artistic (creaţie artistică şi activităţi practice);

Ciclul de specializare graduală (ultimii doi ani de studiu) – specializarea este favorizată de alegerea uneia dintre cele două rute: generală sau tehnologică.

La finalul ultimului an de studiu, elevii susţin examen de bacalaureat care reprezintă permisiunea de accedere în primul an de studii universitare; de menţionat că o parte a probelor acestui examen se susţin în penultimul an de studiu (de exemplu, proba corespunzătoare limbii oficiale).

În cazul rutei vocaţionale:

Ruta permite formarea de abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi (know-how) în domenii vocaţionale; elevii primesc calificări, permit accesul mai bun pe piaţa muncii şi păstrează deschisă oportunitatea de a accede în anumite zone ale învăţământului superior;

La finalul anilor de studiu corespunzători rutei, elevii susţin bacalaureatul vocaţional (nivel naţional);

Pe această rută se situează şi liceele profesionale, cei care se înscriu în primul an al învăţământului secundar superior (seconde), la aceste şcoli pregătindu-se pentru susţinerea bacalureatului profesional sau pentru obţinerea unui certificat de aptitudini profesionale;

O parte a activităţilor din programul claselor se desfăşoară la locuri de muncă, abilităţile formate prin participarea la aceste activităţi şi nominalizate în cadrul de bază curricular, pentru fiecare specializare, sunt certificate prin examene;

Elevii sunt puşi în situaţia de ucenicie şi pot obţine şi diplomă vocaţională care se eliberează de către Centre de Pregătire în Ucenicie (Apprentice Training Centre).

 Florian Ionel LIXANDRU,
inspector școlar general, ISMB

Stelian Victor FEDORCA,
consilier Guvernul României

Ana Elisabeta NAGHI,
Ministerul Educației Naționale

Liliana TODERIUC,
inspector școlar general adjunct, ISMB

Gabriel VRÎNCEANU,
director CCD București