Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Suntem un judeţ mic, dar există şi la noi perspective reale pentru dezvoltarea învăţământului profesional“

„Suntem un judeţ mic, dar există şi la noi perspective reale pentru dezvoltarea învăţământului profesional“


Interviu cu prof. Kiss Imre, inspectorul general al ISJ Covasna


Stimate domnule inspector general, care sunt cele mai presante probleme ale momentului pentru ISJ Covasna? Efectele iernii se numără printre ele? Dar înscrierile pentru învăţământul primar?

Activităţi de desfăşurat există permanent, pentru că sistemul educaţional este unul aflat în continuă mişcare, dar nu cred că putem vorbi de probleme presante. Deocamdată, putem spune că am trecut cu bine de problemele generate de iarnă. În judeţul Covasna nu a fost necesară suspendarea cursurilor nici din cauza vremii nefavorabile, nici din alte cauze de tip administrativ, de exemplu. Calendarul de activităţi este, în această perioadă, foarte încărcat. Urmează desfăşurarea unei noi sesiuni de acordare a gradaţiilor de merit, etapele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare sunt în plină desfăşurare, urmează să fie organizate şi desfăşurate simulările examenelor naţionale (evaluarea naţională a elevilor de clasa a VIII‑a şi examenul de bacalaureat 2017), urmează înscrierile în învăţământul primar, se derulează etapele de mobilitate a personalului didactic, perfecţionarea cadrelor didactice şi alte activităţi specifice instituţiei. În acest an şcolar, ISJ Covasna va fi gazda a două evenimente de nivel naţional: etapa naţională a Concursului de Comunicări Ştiinţifice ale Elevilor din învăţământul liceal, la disciplina geografie, care se va desfăşura în cursul lunii iulie, şi Tabăra de pregătire a lotului naţional lărgit de informatică, în cursul lunii mai 2017. Este asigurat cadrul pentru toate aceste activităţi, pentru ca ele să se desfăşoare fără probleme.

2016 a fost un an încărcat, zbuciumat, care i‑a lăsat moştenire lui 2017 cel puţin rezultatele concursurilor pentru directori şi directori adjuncţi. Care este situaţia în judeţul Covasna, la două luni şi ceva de la încheierea acestora? Aveţi unităţi şcolare fără directori, cu probleme?

Este adevărat că acest concurs pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct nu a fost uşor de organizat şi de finalizat şi asta din cauza carenţelor metodologice. Cu toate acestea, nu ne‑am confruntat cu probleme deosebite. Am realizat fiecare etapă cu respectarea strictă a prevederilor metodologice, nu am permis imixtiunea politicului, nu au existat încălcări ale legislaţiei şi nu s‑au constatat abuzuri. La nivelul judeţului, unsprezece directori şi directori adjuncţi au contestat în justiţie unele prevederi metodologice, procesele fiind în desfăşurare. În judeţul Covasna, au fost scoase la concurs 81 de funcţii de director şi 42 de funcţii de director adjunct, deci un total de 123 de funcţii de conducere, pentru care s‑au prezentat, în total, 95 de candidaţi, din care doi s‑au înscris pentru două funcţii diferite şi un candidat s‑a înscris pentru funcţia de director la două unităţi de învăţământ. În urma finalizării concursului, din cele 68 de funcţii pentru care au fost admişi candidaţii înscrişi la concurs, 49 sunt funcţii de director şi 19 sunt funcţii de director adjunct.

Pentru funcţiile rămase vacante au fost făcute numiri prin detaşare în interesul învăţământului. Aceste numiri s‑au realizat cu respectarea prevederilor metodologice şi numai după consultarea consiliilor profesorale. Acum, după finalizarea concursului şi a numirilor, lucrurile s‑au reaşezat şi ne dorim o perioadă de stabilitate reală. A fost binevenită organizarea acestui concurs, pentru că este nevoie de selecţie, dar şi de stabilitate în privinţa conducerii unităţilor de învăţământ. Este însă necesară o revizuire, o regândire a metodologiei care reglementează modul de organizare şi desfăşurare a acestui concurs.

Domnule inspector general, se vorbeşte mult în ultima vreme despre absenţa unei corespondenţe între şcoală şi piaţa muncii. Care este, din acest punct de vedere, situaţia în Covasna?

În judeţul Covasna nu cred că putem vorbi de o absenţă acută a corespondenţei între şcoală şi piaţa muncii. Agenţii economici răspund la solicitarea şcolilor, iar acestea, prin oferta educaţională, se conformează şi încearcă să satisfacă nevoile identificate şi transmise de către agenţii economici. Suntem un judeţ mic, nu avem potenţial economic aşa cum au alte judeţe mari din ţară, dar există şi la noi perspective reale pentru dezvoltarea învăţământului profesional, care trebuie organizat astfel încât să fie flexibil şi să răspundă nevoilor pieţei forţei de muncă. Liceele tehnologice din judeţ sunt bine dotate şi au capacitatea de a asigura o pregătire profesională corespunzătoare. O problemă este însă aceea a scăderii continue a populaţiei şcolare, care, implicit, influenţează planul de şcolarizare şi în privinţa învăţământului profesional. Din nefericire, am fost obligaţi de realitatea existentă la nivelul municipiului Sf. Gheorghe să efectuăm o comasare a două licee tehnologice. Începând cu anul şcolar 2017‑2018, Liceul Tehnologic Károly Kós va deveni structură a Liceului Tehnologic Puskás Tivadar. Vestea bună este însă că, pentru anul şcolar 2017‑2018, sunt oferte de peste 900 de locuri de practică la firmele din judeţ. Parteneriatul şcoală‑agenţi economici are efecte pe termen lung, printr‑o mai bună corelaţie între oferta şcolilor şi cererea pieţei muncii. Cu toţii suntem conştienţi că dezvoltarea regiunii se poate realiza doar prin asigurarea forţei de muncă calificate şi atragerea investitorilor strategici în zonă.

Cum veţi organiza învăţământul dual‑profesional? Este nevoie de bani, de spaţii, de aparatură specifică, cadre didactice, manuale etc., etc.

La întâlnirea organizată de către ISJ Covasna cu reprezentanţii agenţilor economici s‑a dezbătut problema organizării învăţământului dual. Au fost prezentate prevederile metodologiei în vigoare. În acest moment, fiind vorba despre primul an de implementare, există o reţinere din partea firmelor în privinţa aplicabilităţii metodologiei. În judeţul Covasna nu vor fi stabilite cifre de şcolarizare pentru învăţământ dual. Sunt destul de multe obligaţii care le revin agenţilor economici, în timp ce aceştia nu sunt siguri că elevii în care ar investi s‑ar angaja la firmă, măcar pentru o perioadă de doi‑trei ani.

Despre starea drumurilor, infrastructura rutieră din judeţul Covasna ce ne puteţi spune, domnule profesor? Cum influenţează acest aspect unităţile de învăţământ de aici?

Starea drumurilor este, în general, bună. Sunt puţine drumuri neasfaltate pe traseele pe care se transportă elevii şi acestea sunt pe distanţe scurte. În ultima perioadă, Consiliul Judeţean Covasna a investit mult în reabilitarea drumurilor judeţene. Aşteptăm cu nerăbdare reabilitarea unui tronson de drum foarte important: Baraolt – Micfalău. Acesta însă nu afectează în niciun fel transportul elevilor la şcoli din mediul rural.

Şi pentru că vorbim despre drumuri, infrastructura rutieră, aş vrea să vorbim puţin şi despre navetă, despre parcul de microbuze şcolare.

Parcul de microbuze nu a suferit schimbări în ultimii ani. Funcţionăm cu 71 de microbuze, dintre care 15 au fost achiziţionate în anul şcolar 2015‑2016. Există cereri din partea unor şcoli pentru ca microbuzele să fie schimbate, pentru că reparaţia lor este foarte costisitoare. Ar fi binevenită achiziţionarea a cel puţin două microbuze cu câte 28 de locuri. Majoritatea microbuzelor au peste zece ani şi sunt uzate. În momentul de faţă, microbuzele încă funcţionează bine, probleme ridică, mai degrabă, angajarea şoferilor.

Cum colaboraţi cu autorităţile locale, prefectură, primării?

Consider că ISJ Covasna practică o comunicare eficientă şi sistematică cu reprezentanţii cadrelor didactice, ai elevilor, ai părinţilor şi ai comunităţilor locale în vederea obţinerii şi transmiterii informaţiilor relevante ce au legătură cu serviciile educaţionale oferite de şcolile din judeţ. Consiliile locale depun eforturi pentru a asigura elevilor şi cadrelor didactice condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor specifice din şcoli. Există, în judeţ, rezultate vizibile în acest sens, în ultimii ani. Consiliul Judeţean derulează programe de sprijinire a sistemului de învăţământ din judeţ: finanţează programul „Şcoală după şcoală“, derulează, de trei ani, programul „Primul ghiozdan“ pentru toţi copiii care încep clasa pregătitoare, asigură finanţarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare. În colaborare cu acelaşi consiliu judeţean avem în vedere implementarea unui nou program: „Tablă interactivă în fiecare şcoală din mediul rural“. Deci colaborarea ISJ cu autorităţile locale, cu prefectura, cu primăriile este foarte bună.

Care este situaţia abandonului şcolar în momentul de faţă şi ce faceţi pentru a stopa acest flagel?

Abandonul şcolar este un fenomen îngrijorător, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Covasna. De aici, preocuparea noastră continuă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi, este de a reduce acest fenomen. La sfârşitul anului şcolar precedent, rata de abandon şcolar s‑a situat la 1,80%.

În acest semestru, 1,78% dintre elevii înscrişi nu s‑au prezentat sau nu au frecventat şcoala. Aceştia, probabil, la sfârşitul anului şcolar vor fi în situaţie de abandon şcolar. Rata abandonului este mai ridicată în şcolile din mediul rural şi, mai cu seamă, în zonele unde trăiesc comunităţi cu un status socioeconomic scăzut şi care nu oferă modele educaţionale adecvate. Pentru a reduce sau chiar a stopa acest fenomen, ne propunem implicarea autorităţilor locale, întărirea relaţiei şcoală‑familie şi oferirea unor programe de sprijin. ISJ Covasna a depus, în acest sens, un proiect POCU, aflat în evaluare în acest moment.

Şi violenţa în şcoli este într‑o creştere îngrijorătoare la nivelul întregii ţări. Care este situaţia la nivelul judeţului Covasna şi cum acţionaţi pentru descurajarea acestei tendinţe?

Creşterea numărului actelor de violenţă în mediul şcolar nu este specifică judeţului nostru. În semestrul I al anului şcolar curent nu s‑au semnalat la ISJ Covasna mai multe cazuri de violenţă sau incidente deosebite faţă de anii precedenţi. Acest lucru se datorează şi implicării conducerii şcolilor/diriginţilor în activităţi care vizează prevenirea acestor evenimente. La nivelul fiecărei şcoli există acord de parteneriat cu Poliţia şi s‑au constituit şi funcţionează comisiile de prevenire a actelor de violenţă, care organizează cu regularitate activităţi de prevenire a actelor de violenţă – dezbateri, concursuri, vizionări de filme. Elevii cu probleme comportamentale sunt consiliaţi permanent şi de către consilierii şcolari, dar comisiile menţionate colaborează eficient şi cu reprezentanţii Poliţiei, ai consiliilor locale şi alţi factori interesaţi, reprezentanţii acestora fiind invitaţi de regulă la fiecare activitate iniţiată în acest domeniu.

Poliţia a iniţiat 28 de proiecte/două campanii de sensibilizare a societăţii civile privind fenomenul de violenţă şcolară, în care au fost atraşi 23 de parteneri din cadrul societăţii civile, beneficiare ale acestora fiind aproximativ 3.824 de persoane. De asemenea, s‑au intensificat acţiunile desfăşurate de către structurile de poliţie/poliţie locală în zona adiacentă instituţiilor de învăţământ preuniversitar. În cele mai multe situaţii, dosarele penale înregistrate în unităţile de învăţământ au fost finalizate cu soluţii de clasare prin retragerea plângerii depuse de victimă şi împăcarea părţilor.

Totodată, la reducerea numărului actelor de violenţă contribuie în mod indirect şi activităţile extraşcolare organizate de către şcoli. Prin participarea la aceste evenimente/acţiuni, elevii au posibilitatea de a‑şi petrece în mod organizat şi util timpul liber. Totodată, la nivelul judeţului s‑a îmbunătăţit şi comunicarea şcolilor/profesorilor/conducerii unităţilor şcolare cu părinţii elevilor. Aceştia sunt informaţi de fiecare dată despre orice eveniment/abatere disciplinară şi sunt cooptaţi în soluţionarea acestor cazuri.

Ce şi‑a propus ISJ Covasna anul acesta pentru educaţia covăsneană?

În primul rând, intenţionăm să aplicăm măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii de predare‑învăţare şi de pregătire a elevilor în vederea susţinerii examenelor naţionale. Am organizat simulări de nivel judeţean în lunile noiembrie şi decembrie, atât pentru evaluarea naţională a elevilor de clasa a VIII‑a, cât şi pentru examenul de bacalaureat. În martie urmează să organizăm simulările de nivel naţional. Aceste simulări sunt foarte utile, fapt dovedit în cei cinci ani de când le organizăm în această formă. Elevii au ocazia să rezolve subiecte de tipul acelora de la examenele propriu‑zise în condiţii similare, să îşi conştientizeze lacunele.

Ne propunem diminuarea numărului de elevi absolvenţi ai claselor a VIII‑a care, din diferite motive, nu îşi continuă studiile în clasa a IX‑a. Vom desfăşura stagii de informare a elevilor din clasele a VIII‑a în legătură cu posibilităţile şi oportunităţile oferite de învăţământul profesional şi cu ofertele de formare profesională. Aceste stagii vor fi realizate în colaborare cu CJAP şi cu reprezentanţii autorităţilor locale.

Întrucât rezultatele obţinute în anul şcolar precedent la examenul de definitivat au fost mediocre, avem în vedere organizarea unor cursuri de pregătire a cadrelor didactice pentru susţinerea acestui examen.

Se apropie 31 iunie, data‑limită până la care unităţile de învăţământ trebuie să obţină autorizaţiile de funcţionare din partea ISU. Lucrăm în comun cu Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, ISU, reprezentanţi ai autorităţilor locale pentru ca acele clădiri care necesită autorizaţie să o obţină.

În conformitate cu Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016–2020, care prevede creşterea ponderii învăţământului liceal de tip tehnologic şi a învăţământului profesional la 60%, ne propunem creşterea acestei ponderi la nivelul judeţului. Începând cu anul şcolar 2017‑2018, ponderea învăţământului liceal de tip tehnologic şi a învăţământului profesional se situează la 55%.

Deşi abia am trecut de concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct, trebuie să ne implicăm, cu responsabilitate, în organizarea şi desfăşurarea următoarei sesiuni care va fi organizată, probabil, după o nouă metodologie.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU