Socialize

Facebook
Home » Educatie » Liceu » Testarea internaţională PISA 2012 şi viitoarele evaluări şi examene naţionale

Testarea internaţională PISA 2012 şi viitoarele evaluări şi examene naţionale

FacebookGoogle+LinkedInTwitterEmailPrintDistribuie

Testele PISAProgramul Internaţional pentru Evaluarea Elevilor (PISA) este o evaluare standardizată internaţional care a fost elaborată împreună de către ţările participante şi administrată elevilor de 15 ani din şcolile acestor ţări. La acest tip de evaluare internaţională, România participă din anul 2000.

Programul PISA a fost lansat în 1997 de către OCDE, cu obiectivul de a dezvolta indicatori relevanţi, regulaţi, de încredere şi politici privind rezultatele elevilor. În mod specific, programul PISA este destinat pentru a oferi patru tipuri de produse: (a) un set de indicatori de bază, care va oferi factorilor de decizie nivelul de bază, exprimat în cunoştinţe, abilităţi şi competenţe ale elevilor în ţara lor; (b) un set de indicatori contextuali, care va oferi o perspectivă asupra modului în care aceste abilităţi se referă la variabile importante demografice, sociale, economice şi educaţionale; (c) indicatori de tendinţă, care vor deveni disponibili din cauza naturii ciclice a colectărilor de date în curs şi (d) o bază de cunoştinţe care vor sta la baza stabilirii politicilor în domeniul educaţiei şi dezvoltării.

Evaluarea PISA are loc în cicluri, din trei în trei ani. Până în prezent au existat cinci colecţii de date, în 2000, 2003, 2006, 2009 şi 2012. (Rezultatele pentru colecţiile de date 2000-2012 pot fi găsite pe www.oecd.org/pisa/pisaproducts/.)

În toate ciclurile PISA sunt evaluate domeniile alfabetizării la: citire/lectură, matematică şi ştiinţe. În PISA 2000, domeniul principal a fost citirea/lectura – în sensul că a inclus un set extins de sarcini din acest domeniu. În PISA 2003, accentul a fost pus pe alfabetizarea matematică şi a fost introdus şi un domeniu în plus, privind rezolvarea de probleme. Pentru ciclul PISA 2006, domeniul principal a fost alfabetizarea la ştiinţe. În PISA 2009, domeniul principal a fost din nou citirea/lectura, iar în 2012 domeniile principale au fost matematica şi rezolvarea de probleme.

PISA evaluează în ce măsură şi-au dobândit elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii unele dintre cunoştinţele şi deprinderile de bază care sunt esenţiale pentru participarea deplină la viaţa socială. În toate ciclurile de evaluare, cele trei domenii de bază sunt acoperite nu doar în termenii stăpânirii curricu­lumului şcolar, ci în special în termenii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare în viaţa adultă. În ciclul PISA 2003, de exemplu, pe lângă domeniul matematică, a fost introdus domeniul rezolvării de probleme pentru a continua examinarea competenţelor trans­curriculare, domenii reluate şi la ciclul PISA 2012.

Prezentarea domeniilor testului PISA: „Alfabe­tizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine funda­mentate, de a utiliza şi de a se angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului, în calitatea sa de cetăţean constructiv, implicat şi reflexiv”.

„Rezolvarea de probleme este capacitatea indivi­dului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi a rezolva situaţii reale, transdisciplinare în care calea soluţiei nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi apli­ca­bile nu pot fi încadrabile în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii/lecturii.”

„Alfabetizarea la citire/lectură este înţelegerea, utilizarea şi reflecţia asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială.”

„Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea deciziilor despre lumea naturii şi despre schimbările făcute prin activităţile omeneşti” (http://www.pisa.oecd.org;

https://transfer.cnceip.eu/pisa).

Rezultate şi concluzii în urma evaluării PISA 2012 (după Hotnews.ro): Aproape 40% dintre elevii români au dificultăţi să citească şi să înţeleagă un text şi pot rezolva doar exerciţii de bază la Matematică.

Ţările din Asia au cea mai performantă educaţie din lume, iar România ocupă locul 45 la Matematică din 65 de ţări şi economii studiate, în creştere cu aproape 5 puncte de la ultima evaluare, potrivit studiului PISA, întocmit de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi pu­blicat pe 3 decembrie 2013.

Studiul PISA 2012 a evaluat peste 510.000 de elevi din 65 de ţări la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Accentul a fost pus pe Matematică, potrivit OECD, care precizează că toate competenţele din zona matematicii sunt un predictor puternic al rezultatelor pe care le vor înregistra elevii ca tineri adulţi, deoarece abilităţile elevilor în domeniul matematicii influenţează capacitatea lor de a urma o formă de educaţie după liceu, precum şi veniturile viitoare. În anul 2009, la testarea tip PISA, România s-a plasat pe locul 49 din 65, iar în anul 2006 am ocupat locul 47 în rândul celor 57 de ţări testate.

În urma evaluării PISA 2012, cele mai bune rezultate le-au înregistrat elevii din Shanghai – China şi Singapore – care sunt în top la matematică. Elevii din Shanghai au un nivel echivalent cu aproape 3 ani de şcolarizare peste majoritatea ţărilor OECD, potrivit organizaţiei. Hong Kong, Taipei, Coreea de Sud, Macao, Japonia, Liechtenstein, Elveţia şi Olanda urmează în grupul celor mai performante ţări.

Scorul României la PISA 2012 este de 445 de puncte (cu 4,9 puncte peste scorul de la ultima evaluare) faţă de 494 – scorul mediu al ţărilor OECD, şi faţă de 613 – scorul cel mai bun înregistrat anul acesta de Shanghai – China. Sub România, cu scoruri mai mici la Matematică se află Cipru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Thailanda, Chile, Malaiezia, Mexic, Muntenegru, Uruguay, Costa Rica, Albania, Brazilia, Argentina, Tunisia, Iordania, Columbia, Qatar, Indonezia şi Peru.

De precizat că, din totalul elevilor români testaţi la Matematică, 40,8% au obţinut rezultate slabe şi doar 3,2% rezultate de top. Spre comparaţie, în Shanghai 3,8% au fost rezultate slabe şi 55,4% rezultate de top. Media OECD arată astfel: 23,1% sunt rezultate slabe şi 12,6% rezultate de top. Strategia Europa 2020 are ca ţintă reducerea procentajului elevilor cu rezultate slabe la mai puţin de 15%. Aşadar, la Matematică, România se află în grupul ţărilor cu rezultate statistic „semnificativ sub media OECD”.

La Citire/Lectură, România a înregistrat 438 de puncte (faţă de 496 media ţărilor OECD), ceea ce ne plasează pe locul 50 din 65 (cel mai bun scor l-a înregistrat tot Shanghai). Cu un nivel sub România sunt Bulgaria, Kazahstan, Malaiezia, Mexic, Munetengru, Uruguay, Albania, Brazilia, Argentina, Tunisia, Iordania, Columbia, Qatar, Indonezia şi Peru. Din totalul elevilor români testaţi la Citire/Lectură, 37,3% dintre rezultate au fost slabe.

La Ştiinţe, România se află pe locul 49, cu 439 de puncte (faţă de 501 puncte media ţărilor OECD).

Studiul mai arată că 73% dintre elevii români chestionaţi au răspuns: „Mă simt singur la şcoală”; procentul este apropiat de cel înregistrat în Iordania şi Qatar, în timp ce rata cea mai mare a acestui răspuns se înregistrează în Liechtenstein, Olanda şi Elveţia. În ceea ce priveşte elevii care spun că sunt fericiţi la şcoală, şi aici România se află pe ultimele locuri, sub media OECD.

Studiul mai arată că elevii români sunt cel mai puţin motivaţi dintre copiii care au luat parte la cercetare, la mare distanţă de toţi ceilalţi.

O altă concluzie a studiului spune că elevii ai căror părinţi au aşteptări ridicate au performanţe mai bune faţă de ceilalţi: aceşti copii au tendinţa de a depune mai mult efort, au o încredere mai mare în capacităţile lor şi sunt mai motivaţi să înveţe.

Testarea PISA 2012, în România, a avut loc în luna martie 2012, sub coordonarea Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, care a administrat testarea elevilor de 15 ani, din cadrul Programului internaţional din domeniul educaţiei, dezvoltat de OECD – PISA 2012.

Pentru testare au fost eşantionaţi să participe 5.250 de elevi de 15 ani, cuprinşi în gimnaziu şi în liceu, câte 35 de elevi aflaţi în 178 de şcoli din 40 de judeţe ale ţării, precum şi din municipiul Bucureşti.

Şcolile au fost selectate de către Consorţiul PISA, conform procedurilor de eşantionare internaţionale, iar elevii au fost selectaţi aleatoriu, cu ajutorul unui program informatic dedicat, astfel încât să alcătuiască, conform cerinţelor acestui studiu comparativ internaţional, un eşantion naţional reprezentativ pentru reţeaua noastră şcolară. Standardele tehnice PISA impun ca administrarea instrumentelor de evaluare să fie complet externă şcolilor participante, realizată de administratori de test formaţi la nivel naţional, pe baza unui manual de proceduri.

La nivel internaţional, la PISA 2012 imple­mentarea proiectului a implicat două etape obligatorii – pre-testarea, desfăşurată în martie 2011, şi testarea propriu-zisă, alcătuind împreună un ciclu de testare. La PISA 2012, domeniul principal al evaluării a fost Matematica, iar domeniile secundare au fost Ştiinţele şi Citirea/Lectura. Testarea propriu-zisă a durat două ore şi a conţinut întrebări care au vizat competenţe de matematică şi rezolvare de probleme (75%), subiecte de citire sau lectură (15%) şi ştiinţe (10%).

Concluziile Comisiei Europene privind testarea PISA 2012: Uniunea Europeană în ansamblu are restanţe grave în ceea ce priveşte Matematica, însă rezultatele sunt mai încurajatoare la Ştiinţe şi Lectură. Reamintim că strategia Europa 2020 are ca ţintă reducerea procentajului elevilor cu rezultate slabe la mai puţin de 15%.

Rezultatele testelor PISA 2012 au fost prezentate la Bruxelles de către Yves Leterme, secretar general adjunct al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), şi de către Jan Truszczynski, director general pentru educaţie şi cultură la Comisia Europeană.

Zece state europene (România, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Ungaria, Letonia, Austria şi Polonia) au înregistrat începând cu 2009 progrese semnificative în diminuarea procentajului elevilor cu nivel scăzut al competenţelor în toate cele trei domenii care fac obiectul analizei Comisiei Europene. În general, rezultatele înregistrate în UE sunt ceva mai bune decât în Statele Unite, însă atât UE, cât şi SUA se situează în urma Japoniei, potrivit Comisiei Europene.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, a declarat că „statele membre trebuie să găsească în continuare soluţii pentru a combate rezultatele şcolare slabe şi pentru a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte competenţele necesare pentru a reuşi în lumea modernă. Aceste rezultate ne reamintesc faptul că a investi într-o educaţie de calitate este fundamental pentru viitorul Europei”.

Yves Leterme, secretar general adjunct al OCDE şi fost prim-ministru al Belgiei, a susţinut că „într-o economie globală, succesul nu se mai măsoară numai în funcţie de standardele naţionale, ci şi în raport cu cele mai performante sisteme de învăţământ. Rezultatele obţinute de UE subliniază faptul că ritmul progreselor trebuie accelerat dacă statele membre doresc să nu rămână în urma altor economii”.

Analiza Comisiei Europene pe domeniile testului PISA 2012 se prezintă astfel:

La Matematică: din anul 2009, nu s-au înregistrat progrese în sensul diminuării procentului elevilor cu rezultate slabe la nivelul UE. Totuşi, patru state membre (Estonia, Finlanda, Polonia, Olanda) se numără printre ţările cu cele mai bune rezultate din lume, având procentaje ale elevilor cu rezultate slabe situate sub nivelul de referinţă de 15% stabilit de UE. Niciun alt stat membru nu a atins încă acest nivel. România face parte din grupul ţărilor care au înregistrat progrese semnificative (peste 2%).

La Lectură: procentul elevilor cu rezultate slabe a scăzut de la 23,1% în 2006 şi 19,7% în 2009 la 17,8% în 2012. Dacă această tendinţă continuă, nivelul de referinţă de 15% ar putea fi atins până în 2020. Până în prezent, numai şapte ţări din UE au realizat acest obiectiv: Estonia, Irlanda, Polonia, Finlanda, Olanda, Germania şi Danemarca. Comisia Europeană pre­cizează că România face parte dintre ţările în care s-au înregistrat progrese notabile(!).

La Ştiinţe: se constată o ameliorare constantă a competenţelor în întreaga Uniune Europeană. Procentul elevilor din UE cu rezultate slabe a scăzut de la 20,3% în 2006 şi 17,8% în 2009 la 16,6% în 2012. România este în rândul ţărilor europene în cadrul cărora s-au înregistrat progrese constante.

Studiul PISA mai evidenţiază că situaţia socioeconomică a elevilor are o influenţă semnificativă asupra nivelurilor de performanţă; astfel, creşte probabilitatea ca elevii care provin din gospodării cu venituri mici să obţină rezultate mai slabe la matematică, ştiinţe şi lectură.

Printre factorii care influenţează rezultatele şcolare se numără şi efectele în general negative ale provenienţei dintr-un mediu de migranţi, importanţa încadrării într-un sistem de educaţie şi îngrijire a copiilor preşcolari, precum şi diferenţele dintre băieţi şi fete în ceea ce priveşte abilitatea de a citi (fetele se descurcă mult mai bine!).

Comisia Europeană avertizează că, pentru a fi eficiente, politicile educaţionale trebuie să se con­centreze pe îmbunătăţirea învăţământului primar şi secundar. Dincolo de acest nivel, este în general prea târziu pentru a compensa ocaziile pierdute în timpul şcolii.

În plan intern, interesul pentru îmbunătăţirea acestor tipuri de rezultate, obţinute la testele PISA, va trebui să preocupe şi mai mult factorii responsabili ai învăţământului, deoarece viitoarele evaluări, aplicate elevilor pe parcursul rutelor şcolare şi la sfârşit de ciclu, precum şi examenele naţionale, vor cuprinde itemi de tip transdisciplinar şi/sau transcurricular.

Una dintre modificările Legii educaţiei naţionale (nr. 1/2011), prin emiterea OUG nr. 117 din 23 de­cembrie 2013, reglementează calendarul de intro­ducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015-2016. „Nu respingem conceptul de abordare inter­disciplinară a examenelor, dar nu îl poţi aplica fără o pregătire prealabilă. De aceea, primul an în care vor fi susţinute examenele după modelul evaluărilor PISA va fi 2019. Legea educaţiei (nr. 1/2011) introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare”, arată ministrul educaţiei, Remus Pricopie.

Abordarea interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014 pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii.

În concluzie, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011. Numai că, prin această modificare a legii educaţiei, introducerea noilor forme de susţinere a examenelor naţionale este amânată până în 2019(!), pentru ca aceste evaluări/examene să poată fi pregătite şi din punct de vedere curricular (planuri-cadru, programe, manuale, ghiduri etc.).

 

Prof. Vasile MUNTEANU,

Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Albeşti,

Judeţul Vaslui


Un Comentariu la Testarea internaţională PISA 2012 şi viitoarele evaluări şi examene naţionale

  1. sandu Răspunde

    11 februarie 2014 la 7:18

    In concluzie, noi planuri cadru, manuale, ghiduri, si altele, continuam sa incarcam sistemul cu noi element, in loc sa il simplificam. Ca inginer inveti ca sistemele simple sunt de dorit in locul unor sisteme complexe. In Germania la clasa intai sunt 3 discipline fara a include sportul, si inca o discplina de integrare daca esti strain; spre comparatie in Romania sunt noua discipline in clasa intai. Nu ne adaptam realitatilor vremii, tot in Germania in clasa intai nu se mai invata scrisul de mana ci literele de tipar si accentul se pune pe citire, astfel la sfarsitul clasei intai au in jur de 20-30 de carti citite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>