Interviu cu prof. Aurel Bogatu, președintele SLIJ Călărași
Domnule președinte Aurel Bogatu, ce face sindicatul pe care îl conduceți în această perioadă destul de aglomerată pentru angajații din sistem?
Se poate spune că, prin natura profesiei de cadru didactic, perioada de vară este una de relaxare, de odihnă, de încărcare a bateriilor pentru un nou an școlar.
În realitate, nu toți profesorii pot beneficia de o vacanță prelungită, pentru că intervin concursurile de titularizare, de definitivat, de evaluare națională, de bacalaureat (sesiunea I și sesiunea a II-a).
În afară de acești colegi, aceia care acționează și își desfășoară activitatea în structurile sindicale nu pot beneficia decât de perioade limitate de concediu (una, doua săptămâni), pentru că problemele de această natură nu dispar niciodată, ba mai mult se amplifică.
Așadar, după o lungă vară fierbinte (și la propriu, și la figurat), am început să avem întâlniri pentru a dezbate nemulțumirile pe care ni le produce actuala guvernare.
Una din nemulțumirile care dăinuie de mai bine de un an este legată de nepunerea în aplicare a hotărârilor judecătorești pentru dobândă.
Toate demersurile noastre la Ministerul Finanțelor, la MENCS, la Prefectură, Trezorerie, Primării s-au lovit de incapacitatea acestor instituții de a înțelege că hotărârea judecătorească are putere de lege și nepunerea în aplicare conduce la sancțiuni grave, care culminează cu amendă penală sau închisoare. Având în vedere situația din județul nostru, în perioada imediat următoare vom demara acțiuni de plângere penală și adrese către Executorul judecătoresc, precum și acțiuni de pichetare a instituțiilor mai sus menționate.
Noul an școlar a început cu niște decizii importante, pe care MENCS le-a făcut cunoscute în spațiul public. Mă opresc la cele care afectează în mod direct cadrele didactice: depolitizarea școlii, prin introducerea concursurilor de directori în toate unitățile de învățământ preuniversitar, și debirocratizarea activității școlare, prin reducerea numărului de comisii în școli de la 24 la 7. Cum le comentați, atât din perspectiva liderului de sindicat, cât și din cea a cadrului didactic?
Într-adevăr, deciziile la care vă referiți, pe care MENCS le-a luat, vizează o problemă sensibilă care ne-a frământat de mulți ani (concursurile pentru posturile de directori), cu efect de depolitizare a școlii, dar și problema debirocratizării, pentru care s-au depus eforturi deosebite, având în vedere ca ROFUIP a suferit mai multe modificări.
Cu privire la concursul pentru ocuparea funcției de director, acțiune care ne satisface în sine, avem mai multe obiecțiuni justificate, amendamente la Metodologia de organizare a acestui concurs.
O primă observație pentru care FSLI a înaintat o adresă la MENCS și la Comisia de învățământ din Senat se referă la eroarea organizării concursului în timpul anului școlar, întrucât va bulversa procesul instructiv, iar cei care vor avea de suferit vor fi elevii, cu precădere cei din clasele terminale, ajungându-se la o mișcare a cadrelor didactice în timpul anului școlar.
Tot la concursul pentru directori ar trebui respectate câteva proceduri, care vizează perioada de 30 de zile de la publicarea în MO, apoi perioada de după momentul anunțării concursului, această situație determinând susținerea concursului prin luna noiembrie (dacă se respectă procedurile).
Cu privire la prevederile metodologiei, aș vrea să subliniez una care este total discriminatorie și care poate fi atacată în contencios. Exemplu: nu are voie să candideze un cadru didactic care are soțul/soția în aceeași școală.
Ce se întâmplă în urma unui concurs de titularizare când soțul primește nota 10 și nu are de ales decât un post (catedră) într-o școală unde director este soția sa? Soția trebuie să demisioneze pentru că altfel se încalcă metodologia (legea).
Anomalii apar și în cazul vârstei, încălcându-se dreptul la muncă al unui profesor în prelungire cu statut de titular. Și acest lucru constituie o discriminare evidentă. După lungi dezbateri, ROFUIP a fost trimis la MO pentru a fi publicat și apoi aplicat. Este un act care rezolvă într-o mare măsură problema debirocratizării și meritul pentru scăderea numărului de comisii din școală la 7 este al FSLI. În felul acesta, profesorii au timp mai mult pentru activitatea de bază instructiv-educativă.
Învățământul a primit la rectificarea bugetară peste un miliard de lei. Sunt suficienți acești bani pentru a acoperi toate „găurile financiare” din sistem? Pentru că, iată, spre exemplu, ne aflăm la un nou început de an școlar și, din nou, aproape jumătate din școlile României nu au avize de funcționare.
Toate rectificările bugetare, aparent substanțiale, direcționate către sistemul de educație sunt insuficiente și vin doar să păcălească opinia publică și să amăgească personalul din învățământ, pentru că niciodată nu s-a atins prevederea din lege – alocarea a 6% din PIB.
Fără o decizie politică, fără un angajament ferm și concretizat în majorări anuale de 1% ale procentului, astfel încât în doi-trei ani să se ajungă la procentul prevăzut, este greu de crezut.
Rectificarea bugetară a avut în vedere începerea punerii în aplicare a Legii nr. 85/2016, precum și a ultimelor tranșe din alte hotărâri judecătorești pe care Guvernul de tehnocrați trebuia să le lichideze.
Tot această rectificare (care s-a făcut târziu) a avut intenția „cosmetizării” unor unități școlare care însă nu au avize sanitare (apă potabilă în curte, latrine în curte) și nu au avize ISU.
Practica cosmetizării, o mână de var, două geamuri noi, spălarea dușumelelor, motorină pe holuri, este veche și păguboasă, copiii din mediul rural fiind cei care au de suferit.
Această rectificare trebuie să aibă în vedere RESURSA UMANĂ – componentă-cheie de care depinde calitatea învățământului, cuprinzând aici personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, fiecare reprezentând o rotiță în derularea cu succes a activității de instruire și educare.
Co-președintele PNL, Alina Gorghiu, a spus pe un post de televiziune că „partidul pe care îl conduce va susține, în programul de guvernare, ideea măririi numărului de ore pe norma didactică, astfel încât să crească salariile dascălilor”. Cum comentați?
Răspunsul la această întrebare este pe buzele multor colegi, care au rămas stupefiați de gafa Alinei Gorghiu. Trebuie de la început subliniată confuzia, ca să nu-i zic altfel, în care se află. Confundă norma didactică (40 de ore/săptămână) cu norma de predare (18-24 de ore/săptămână), care sunt prevăzute în Legea Educației.
Spre luarea la cunoștință a doamnei Alina Gorghiu, în UE (date publicate în 2014) sunt următoarele norme de predare:
– Norvegia – 15 ore;
– România, Franța, Spania, Suedia, Italia, Cehia, Serbia, Danemarca, Letonia, Bulgaria – 18 ore;
– Finlanda, Germania, Portugalia, Croația – între 19 și 21 de ore;
– Media europeană – 18 ore.
Ulterior, Alina Gorghiu a recunoscut că a fost o exprimare nefericită. Un alt activist de frunte, liberal, domnul Nicolăescu, a făcut afirmația că strategia PNL are pentru proiectul de guvernare al partidului o dublare a salariilor medicilor, iar pentru învățământ, în condițiile majorării normei didactice de predare, s-ar putea ajunge la niște „salarii decente”. Dacă la medici am înțeles ce înseamnă dublare, la învățământ salariu decent nu știm ce înseamnă și cât de iluzoriu este.
O altă consecință a ideii doamnei Gorghiu de majorare a normei didactice de predare cu două ore ar conduce la disponibilizarea a aproximativ 22.000 de profesori.
În ce stadiu se află dialogul social dintre sindicatele din Educație și noua conducere a MENCS? Au existat ani în care acest dialog practic a fost înghețat.
Dialogul social, componenta de bază a strategiei de aplanare a potențialelor conflicte, a avut perioade de urcușuri și coborâșuri de la ministrul Funeriu, unde dialogul era sublim, dar lipsea cu desăvârșire, apoi pe vremea ministeriatului lui Liviu Pop acest dialog a fost dezghețat și a avut un trend ascendent, la fel ca și pe perioada ministrului Pricopie, iar la nivelul următorilor și, evident, al actualului este un dialog al surzilor.
Domnule președinte, în încheiere, spuneți-ne ce așteptări are sindicatul dvs. de la acest nou an școlar?
Desigur, ca la fiecare început de an școlar, speranțele sunt mari atât în ceea ce privește rezultatele la clasă cu elevii, la examenele de evaluare națională, la bacalaureat, dar și la cele care se referă la activitatea sindicală, atât în plan local, cât și în plan național.
Așteptăm cu nerăbdare alegerile, așteptăm cu nerăbdare ca Domnul să le dea mintea cea de pe urmă politicienilor, cât și profesorului Iohannis.
Un an școlar bun, cu rezultate pe măsură tuturor lucrătorilor din învățământ și celor cărora le pasă de sistem.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
