Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Ultima ora » Traficul de persoane și prostituţia – capcane pentru copii

Traficul de persoane și prostituţia – capcane pentru copii

Traficul de persoane În contextul reprezentării ţării noastre în campania „19 zile de activism pentru prevenirea abuzului și violenţei împotriva copiilor și tinerilor” (1-19 noiembrie 2013), iniţiată de Fundaţia Summitul Femeilor Lumii (WWSF) – Secţiunea Copii-Tineret, cu sediul la Geneva, FICE România – Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative, Secţiunea România a organizat o dezbatere privind prevenirea traficului de persoane și a prostituţiei în rândul copiilor. Parteneri, ca întotdeauna, au fost revista naţională Tribuna ~nvăţământului și Biblioteca Pedagogică Naţională I.C. Petrescu, gazdă a evenimentului. Au participat cadre didactice din învăţământul preuniversitar și universitar, responsabili ai sistemului de învăţământ, experţi din mediul academic, cercetători, psihologi, pedagogi, sociologi, reprezentanţi ai unor instituţii-cheie ale educaţiei, justiţiei, ordinii publice, reprezentanţi ai media, elevi și studenţi. Interesul faţă de actualitatea temei a fost reconfirmat și de angrenarea unui mare număr de în colaboratori la reușita acţiunii: Universitatea din București – Facultatea de Psihologie și Știinţele Educaţiei, Universitatea Titu Maiorescu – Facultatea de Știinţe Sociale, Politice și Umaniste, Institutul de Știinţe ale Educaţiei, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalităţii, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului București – Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalităţii, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).

 

Violenţa intrafamilială – impact major

 Coordonatele tematice au fost enunţate de moderatorul dezbaterii, conf. univ. dr. Sorin Ivan, directorul Tribunei ~nvăţământului: „Principalele cauze ale traficului de persoane – statistici la nivel naţional, prevederi legislative, grupuri și persoane vulnerabile; efectele traficului de persoane asupra dezvoltării psihosociale a victimelor și posibilităţi de prevenire și diminuare a acestora; influenţa mass-media asupra fenomenului – pozitivă sau negativă?; intervenţii pentru prevenirea și diminuarea trafi­cului de persoane și a prostituţiei în rândul copiilor – colaborarea interinstituţională ca factor de sprijin în prevenire și combatere, diseminarea informaţiei și crearea unor programe viabile de prevenire, introducerea problematicii în curricula școlară ca disciplină obligatorie de studiu, implicarea con­silierilor școlari în identificarea tinerilor vulnerabili și a potenţialelor victime, înăsprirea sancţiunilor aplicate proxeneţilor și traficanţilor – contribuţie la diminuarea feno­menului?”

La rândul său, prof. Toma Mareș, președintele FICE România, a semnalat nevoia unei informări largi și competente a cadrelor didactice, sub aspect legislativ, social, educaţional.

O punere în temă sintetică a oferit comisarul șef Ioan Macovei (Vaslui), care a enumerat drept scopuri ale traficului de persoane exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă (vizează mai ales adulţi) și prelevarea de organe (victime, îndeosebi copii). În toate cazurile, la mijloc se află foarte mulţi bani. Violenţa intrafamilială se asociază frecvent cu aceste forme de exploatare, a atras aten­ţia comisarul șef Ioan Macovei, anunţând organi­zarea la Vaslui, sub egida autorităţilor locale și a filialei FICE România, a unui marș al tăcerii împotriva acestui tip de violenţă, în 25 noiembrie. Problemele cele mai grave de agresare și de exploatare a copiilor în judeţul Vaslui pornesc din mediul rural. O metodă de contracarare este conjugarea eforturilor interinstituţionale: școală, Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Vaslui, Poliţie, Biserică. La Vaslui funcţio­nează un telefon al copilului, cu numărul de urgenţă 116 111.

În aceeași ordine de idei, Aurelian Bocan (Serviciul Prevenire al Poliţiei Capitalei) a vorbit despre conștientizarea de la nivelul claselor V-VIII a pericolelor traficului de persoane și agresiunilor, cu sublinierea că „violenţa intrafamilială are un impact major asupra copiilor” și că „mulţi copii traficaţi provin din familii dezorganizate, cu probleme sociale”. Au fost aduse în discuţie programele edu­ca­ţionale și preventive „Unde-i lege nu-i tocmeală” – având ca beneficiari 700 de elevi și 39 de cadre didactice, „Rămâi la adăpost” – beneficiari fiind 170 de copii și 60 de angajaţi din instituţii de ocrotire, „Ordinul de protecţie” etc.

Despre nevoia de consecvenţă în acţiunile interinstituţionale au vorbit, de asemenea, Denisa Iordache și Marioara Micu (Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Ialomiţa), cu exemple din localităţile Moviliţa și Roșiori.

Cu experienţă bogată în domeniul prevenţiei și ocrotirii sociale, Marinela Buttu (președinte executiv al organizaţiei Hrăniţi Copiii – Feed the Children) a insistat asupra cerinţei ca orice schim­bare în atitudinea, compor­tamentul, starea copiilor să fie semnalată de cei care îi au în grijă. „Există chiar o obligaţie a cadrelor didactice în acest sens”, a întărit Mihaela Tudor (Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Argeș).

Sindromul sărăciei

Condiţiile sociale precare, veniturile foarte scăzute se regăsesc la baza răspunsurilor negândite și cu urmări nefaste ale multor tinere faţă de racolări pentru așa-zisă muncă în străinătate, a subliniat Marinela Buttu: „Sunt familii care știu ce se întâmplă cu copiii lor, dar îi lasă să plece, să fie puși la cerșit, pentru că trimit bani acasă. Problema este ce le oferim noi acestor familii, care trăiesc din venitul minim garantat, din ajutorul de șomaj?!”

O formă de ajutor din partea școlii, inclusiv cu funcţie preventivă, a fost prezentată de prof. Ana Labeș (Școala Gimnazială Nr. 96, din București), care coordonează de mai mulţi ani centrul de zi și programul prelungit, iniţiate de FICE România în unitatea de învăţământ devenită etalon de bune practici în domeniul asistenţei acordate elevilor și familiilor. „Educaţia din familie este determinantă în evoluţia copiilor!”, a conchis prof. Ana Labeș.

Din perspectivă academică, prof. univ. dr. Ioan Neacșu (Facultatea de Psihologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București) a abordat varianta psihologică a opţiunii pentru prostituţie, făcând trimitere la teoria nevoilor, cu considerarea inclusiv a celor de ordin finan­ciar. „Aceasta este o opţiune. Însă pros­tituţia care-i implică pe minori se înscrie în sindromul sărăciei”, a intervenit conf. univ. dr. Sorin Ivan.

Forţarea la câștig prin exploatarea unor minore a fost abordată de Ionel Brai (Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Sector 5) cu sublinierea că, în acest moment, traficanţii există în preajma noastră, fenomenul petrecându-se în ţară, în oraș. „Totuși, să nu facem confuzie între traficul de persoane și prostituţie!”, a atras atenţia Beatrice Moșneagu (Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Vaslui). Indiferent cum, a reamintit Sorin Popescu (Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Constanţa), aplicare legii este esenţială, iar necunoașterea acesteia nu poate reprezenta o scuză în nicio împrejurare. „Componenta legislativă este cea care sancţionează neregulile. O problemă majoră dintr-o societate trebuie sancţionată cu multă duritate și seriozitate”, a afirmat Ionel Oprea, adjunct al Avocatului Poporului.

În același timp, prof. Virgil Botezatu (directorul Școlii Gimnaziale Nr. 96, din București) a invocat dificultăţile de ordin administrativ pe care, ca ma­na­ger al unei unităţi de învăţământ, le întâmpină în asigurarea unei intervenţii prompte, reclamate de situaţia în care se poate găsi la un moment dat vreun elev.

 

Să credem în educaţie

Pe parcursul întregii dezbateri, instituţia școlii a fost indicată frecvent ca factor esenţial în prevenirea traficului de copii, a actelor de violenţă asupra acestora. În condiţiile unei societăţi dominate de agresivitate, de promovarea mediatică a nonvalorilor și a pornografiei, „învăţământul a rămas ultima speranţă pentru a interveni”, a afirmat artistul plastic Neculai Hilohi. „Să credem, în primul rând, în educaţie!”, a susţinut categoric și Gabriel Gheorghe (președintele Asociaţiei pentru Siguranţă Comunitară și Antidrog). Invocând capacităţile intelectuale și organizaţionale specifice cadrelor didactice, prof. Steluţa Nistorescu a lansat un îndemn la solidarizare împotriva inculturii, a lipsei de educaţie și a imposturii, generatoare inclusiv de violenţă.

O propunere susţinută unanim a fost aceea de includere în curriculum a unei ore de educaţie antiinfracţională și antivictimală. Latura educaţio­nală și legislativă din perspectiva siguranţei rutiere a fost supusă atenţiei de Ion Mihail (Centrul de Consultanţă pentru Victimele Rutiere), drumul public fiind o zonă în care protejarea copiilor se impune.

Indiferent de natura și de conţinutul lor, a subliniat prof. Toma Mareș, demersurile de pre­venire, combatere, conștientizare vizând ­agre­­siunile, pornografia, traficul de persoane impun partici­parea activă a cadrelor didactice: „Numai prezenţa în acest mod te poate convinge care este realitatea, încotro se îndreaptă copiii, tinerii de azi”.

F. IONESCU