Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Un nou debut sub semnul incertitudinii. Rectificarea bugetară lovește puternic educația și readuce școala în pragul protestelor

Un nou debut sub semnul incertitudinii. Rectificarea bugetară lovește puternic educația și readuce școala în pragul protestelor

Ministerul Finanțelor a făcut publice, săptămâna trecută, cifrele primei rectificări bugetare pe 2019. Concret, Guvernul Dăncilă va tăia 128,8 milioane de lei de la Ministerul Transporturilor, 681,9 milioane de lei de la Ministerul Fondurilor Europene, 243 de milioane de lei de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, 310 milioane de lei de la Agricultură, 369 de milioane de lei de la Cercetare și Inovare, 143,6 milioane de lei de la Secretariatul General al Guvernului și, tăiere-record pentru această primă sesiune de rectificări, 1,03 miliarde de la Ministerul Educației Naționale. Practic, această rectificare bugetară consfințește falimentul programului  de guvernământ al PSD, care s-a dovedit incapabil în atragerea fondurilor europene și în realizarea de mari investiții. Ca o ironie, tocmai Educația suportă cele mai mari tăieri, în condițiile în care acest sistem subfinanțat cronic în ultimii 30 de ani avusese parte, până nu de mult,  de o fărâmă de atenție  din partea actualilor guvernanți.  Și asta se întâmplă în condițiile în care învățământul a rămas  fără ministru, cu nici două luni înainte de începerea școlii – practic, dintr-un calcul politic cinic al premierului. Astfel, Educația se întoarce la statutul de  cenușăreasă, cel puțin din punctul de vedere al tăierilor bugetare care depășesc cu mult rata tăierilor efectuate la celelalte ministere.

Urmare a reacțiilor venite din spațiul public, Ministerul Educaţiei, încăput provizoriu pe mâna minstrului culturii, Valer Daniel Breaz, a ieșit cu câteva precizări deloc convingătoare, care mai mult au încins spiritele decât să le potolească. Pe scurt, MEN e de părere că Educația a primit un buget atât de mare în 2019, încât o tăiere de un miliard de lei nu înseamnă mare lucru. Adică: „Bugetul Ministerului Educației Naționale, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, a beneficiat de o creștere de aproape 10 miliarde de lei față de bugetul acordat în anul 2018, iar execuția pe primul semestru este de 46%“.

Cum vede Ministerul Educației repartizarea tăierilor impuse de „Rectificartea Teodorovici“? Astfel: 400 de milioane de lei la capitolul „Cheltuieli de personal“, în urma supraestimării acestei categorii de cheltuieli la alcătuirea bugetului la începutul anului. De asemenea, prin plata obligațiilor către personalul didactic generate de sentințele judecătorești au fost obținute economii cu dobânzile aferente. Suma rămasă după rectificare ar urma să asigure plata salariilor până la sfârșitul anului, speră MEN. De asemenea, se taie 440 de milioane de lei de la „Asistența socială“, sume aferente programului „Merg la școală“. „Facem precizarea că Ministerul Educației Naționale derulează la ora actuală, cu finanțare de la bugetul de stat, un program de asigurare a rechizitelor școlare pentru copiii care provin din familii cu venituri reduse. Media rămasă de cheltuit pentru semestrul II la acest titlu, cu 84% mai mare decât media lunară a plăților pe primul semestru, permite derularea în continuare a actualului program pentru rechizite școlare“. De asemenea, ministerul asigură din fonduri externe nerambursabile rechizite școlare prin Proiectul „Rechizite pentru preșcolari și elevi – Șanse egale la educație“.

Se mai taie 109,4 milioane lei de la „Transferuri între unități ale adiministrației publice“ și 7 milioane de la „Bunuri și servicii“. Se taie, de asemenea, 80 de milioane de lei de la capitolul „Alte cheltuieli“. Diminuarea bugetului MEN la acest titlu, ține să liniștească spiritele Ministerul Educației, „nu afectează sub nicio formă plata burselor, respectiv a dobânzilor“. În plus, 20 de milioane de lei vor dispărea din sectorul „Active nefinanciare“.

Sunt însă și câteva vești bune. Astfel, prin proiectul rectificării bugetare, la Titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă“ se propune suplimentarea bugetului cu suma de 30 de milioane de lei credite bugetare, în vederea finalizării obiectivelor de investiții aferente Proiectului privind ducația timpurie (PRET), respectiv pentru finanțarea Proiectului privind învățământul secundar – ROSE. De asemenea, pentru învățământul universitar, prin rectificare, se propune majorarea cheltuielilor cu suma de 500 de milioane de lei.

„Această rectificare arată încă o dată că politicienii nu doresc un sistem educațional de calitate“

Nemulțumite, sindicatele din Educație amenință cu mișcări de protest, inclusiv cu greva generală la debutul noului an școlar. Într-un comunicat extrem de dur, FSE „Spiru Haret“ condamnă decizia Guvernului de a bloca angajările în sistemul de învățământ, în condițiile în care educația se confruntă cu o lipsă acută de personal, în special personal didactic auxiliar și nedidactic: „Această rectificare arată încă o dată că politicienii nu doresc un sistem educațional de calitate (…)“ Dacă ne gândim că, în fiecare an, în ultimele luni, sunt probleme cu fondurile pentru salarii, este puțin probabil ca Ministerul Educației Naționale să fi cerut mai mulți bani decât ar fi fost nevoie. În aceste condiții, se mai spune în comunicat, există riscul ca, în septembrie, să nu poată fi toate catedrele ocupate, deoarece directorii unităților de învățământ, pentru a se încadra în bugetul alocat, nu vor mai putea angaja cadre didactice cu contracte pe perioadă determinată. „În plus, se blochează locurile neocupate din sistem, angajatorul putând să angajeze o persoană doar dacă are trei posturi neocupate, cu toate că foarte multe unități de învățământ se confruntă cu deficit de personal. Un alt capitol de la care se reduc fonduri este cel privind plata dobânzilor legale. Ministerul Finanțelor vorbește de economii făcute, însă nu spune și cum au fost făcute aceste economii. Au fost unități de învățământ care, în urma presiunilor MEN, nu au plătit dobânda penalizatoare, așa cum ar fi trebuit, preferând să plătească doar dobânda remuneratorie, care este mai mică“, spune prof. Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret“. În consecință, dacă din septembrie vor apărea probleme cu plata salariilor sau a drepturilor obținute ca urmare a deciziilor instanțelor de judecată, federația va recurge „la toate mijloacele legale de protest“.

În aceeași notă de amenințare, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a luat, la rândul ei, poziție public. Aceasta cere Guvernului Dăncilă să nu blocheze angajările în sistemul de educație, măsură propusă la rectificarea bugetară. „Guvernul României propune înghețarea ocupării posturilor pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic, prin formula de angajare de un post scos la concurs pentru trei neocupate“, spune prof. Simion Hancescu, președintele FSLI. În cele peste 6.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, deficitul de angajați este foarte mare pentru aceste categorii de angajați; în cea mai mare parte a acestor școli există un număr redus de posturi, cu mult sub normativele care se impun pentru o funcționare normală a acestora“. În consecință, blocarea angajărilor în sistem „va duce la blocarea activității în multe unități de învățământ din România“.

„Există și riscul declanșării unor acțiuni de protest“

FSLI mai spune că actuala rectificare bugetară include diminuarea cheltuielilor de personal cu 400 de milioane de lei: „Această propunere este de neînțeles, având în vedere faptul că, în acest moment, pentru majoritatea cadrelor didactice, Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu se aplică corect.  Concret, conform acesteia, cadrele didactice care îndeplinesc funcția de diriginte, educatoarele, învățătorii, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar, personalul didactic care are gradație de merit, personalul didactic din învățământul special, personalul didactic care asigură predarea simultană ar trebui să beneficieze de majorări ale salariilor cu procentele prevăzute de lege pentru fiecare categorie, prin aplicarea acelor procente la salariile aflate în plată și nu prin raportare la salariile de bază din anul 2016. (…) Punerea în practică a acestor măsuri va crea nemulțumiri în rândul salariaților din Educație, existând și riscul declanșării unor acțiuni de protest“, a declarat, la rândul său, președintele FSLI, prof. Simion Hancescu.

În consecință, ceea ce credeam acum câteva luni că este un început firav de redresare a sistemului nostru de învățământ nu pare să fi fost decât praf în ochii întregii societăți. „Rectificarea Teodorovici“ demonstrează cât se poate de limpede că școala românească este departe de sfera intereselor clasei politice. Educația a fost și rămâne doar o monedă de schimb electoral. Vom vedea ce se va întâmpla în continuare, deoarece se pare că ne așteaptă un nou început de an școlar sub semnul neașezării, al dezorientării, al nemulțumirilor, un nou debut neclar (ca multe altele în ultimii 30 de ani), din care vor avea de suferit, în egală măsură, elevii și profesorii. Dar cui îi mai pasă de acest lucru?

Marcela GHEORGHIU