Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Un proiect perpetuu: noua lege a educaţiei schimbări preconizate în sectoare forte ale sistemului educațional românesc

Un proiect perpetuu: noua lege a educaţiei schimbări preconizate în sectoare forte ale sistemului educațional românesc

Această perioadă a trecerii dintr-un an calendaristic în altul şi dintr-un semestru al anului şcolar în altul este marcată de discuţii pe marginea unor preconizate schimbări în sectoare-forte ale sistemului educaţional. Ca de obicei, interesul este larg faţă de subiectele aflate în atenţie (examene naţionale, manuale, planuri şi programe de învăţământ, măsuri sociale în beneficiul elevilor şi preşcolarilor), pentru că largi sunt şi conexiunile domeniului. Discuţiile se poartă mai ales în legătură cu intenţii ministeriale preluate în contexte mediatice (deci fără greutate oficială), care mai au destul până să fie convertite în decizii. De fapt, vizată este o singură decizie, cuprinzătoare – o lege nouă a educaţiei naţionale. În această perspectivă, subiectele se dovedesc de interes.

Piaţa manualelor se redeschide

O schimbare vizează regimul manualelor școlare. Exact spus, este o revenire la mecanismul cunoscut, firesc într-o piaţă editorială, întrerupt în 2018 pentru actualul an şcolar printr-un experiment care a eşuat. A fost supus consultării publice proiectul de ordin al ministrului educaţiei naţionale privind reglementarea regimului manualelor şcolare. Prin acest act nomativ, pe bază de metodologii, vor fi reglementate „evaluarea calităţii proiectelor de manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar“, „asigurarea şi de gestionarea manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar“, „achiziţia manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar“.

Competiţia se va relua, deschisă tuturor editurilor cu activitate şi performanţe în domeniu. Ofertantul de manual şcolar este definit ca „operator economic care a depus oferte de proiecte de manuale şcolare în cadrul procedurii de atribuire în vederea achiziţiei de manuale şi care are capacitate de realizare și distribuție a manualelor școlare“. În rând cu toţi competitorii, va fi posibilă inclusiv participarea editorială a statului, Editura Didactică şi Pedagogică putând să aibă, din câte se conturează, un rol de intervenţie productivă în situaţiile generate de necesitatea unor manuale foarte specializate, cu arie restrânsă de utilizare.

Manualele supuse competiţiei vor fi evaluate de „experţi cooptați – cadre didactice din învăţământul superior sau preuniversitar, care au atribuții în evaluarea proiectelor de manuale școlare, au specialitatea corespunzătoare disciplinei pentru care se propune proiectul de manual, respectiv, au dreptul de a preda disciplina pentru care se propune proiectul de manual şcolar şi au parcurs un program de instruire în evaluarea proiectelor de manuale școlare“. Evaluarea se anunţă riguroasă, făcută de câte cinci experţi pentru fiecare manual, cu sublinierea că „ponderea punctajului rezultat în urma evaluării pe baza criteriilor tehnice de calitate este de 90% din punctajul total“, iar „ponderea punctajului preț rezultat în urma evaluării ofertei financiare de proiecte de manuale școlare este de 10% din punctajul total“. Punctajul minim necesar pentru câştigarea licitaţiei este de 86,50 puncte din 100 posibile. Vor fi achiziționate „manualele şcolare corespunzătoare unei discipline/modul de pregătire/pentru o clasă/nivel de studiu, filieră, profil, specializare, reprezentând ofertele primilor trei ofertanţi declaraţi câştigători, în ordinea descrescătoare a punctajului total obţinut în urma evaluării“.

Anomalia profesorilor restanţieri la examen promovaţi la clasă dispare

O noutate preconizată este şi aceea ca profesorii care nu obţin cel puţin nota 5 (cinci) la concursul pentru posturi didactice să nu mai poată primi suplinire. Ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, anunţă că probabil se va găsi „o formulă în aşa fel încât cei care nu promovează examenul de titularizare să nu mai poată fi cuprinşi în învăţământ nici măcar suplinitori“. Prevederea ar urma să apară în noua lege a educaţiei naţionale. Doamna ministru preconizează ca proiectul legii să fie trimis în parlament până la sfârşitul lunii martie. Lansarea în dezbatere publică se va produce la sfârşitul lui ianuarie.

Legea educaţiei este plimbată pe drumurile politicii

Până la adoptarea unui nou act normativ, este supusă modificărilor actuala lege a educaţiei naţionale, Legea nr. 1/ 2011. O prevedere de amănunt, a cărei prezenţă în sine în legea organică poate să fie discutabilă ca necesitate, a luat forma unui pretext de dispută politică. Legea pentru modificarea unui articol, înanintată preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, a fost returnată pentru reexaminare. Imediat s-au declanşat interpretările în sensul că „preşedintele a respins legea educaţiei“, că politica ministerială se dovedeşte din nou „ruptă de realitate“ etc. Ministrul Ecaterina Andronescu precizează că articolul nu reprezintă o noutate, „ci a existat în Legea 1/ 2011, a fost alineatul 1 din articolul 66 care este acum invocat şi, prin această iniţiativă legislativă, s-a revenit la el, pentru că acest alineat 1 spunea că pentru învăţământul primar e bine să avem nu mai mult de 20 de ore, pentru gimnaziu, 25 de ore şi pentru liceu, 30 de ore“. Prevederea avea la bază un ordin al ministrului sănătăţii privind „numărul de ore pentru fiecare vârstă şcolară“. Ulterior, în 2016, planul-cadru pentru gimnaziu a făcut ca numărul de ore să fie între 26 şi 34, astfel încât s-a impus o revenire fixată prin lege. Doamna ministru apreciază că un studiu de impact nu îşi are rostul, din moment ce necesitatea descongestionării planurilor-cadru şi a programelor este clar recunoscută, iar pericolul diminuării încadrărilor nu există, „pentru că, în limita acestor ore, intervalul este gândit să asigure şi predarea, şi evaluarea, şi lecţiile de după orele de clasă, orele remediale“.

Masa caldă a elevilor se sleieşte

Două programe naţionale adresate creşterii şi educaţiei copiilor au ecou la nivel politic, prin concretizare şi interpretări. Programul guvernamental „gROwth – Contul individual de economii Junior Centenar“ a început la 1 ianuarie, prin deschiderea de către guvern a unui cont de economii pentru minorii din România: părinţii pot să depună bani care să fie retraşi la majoratul copilului, până atunci primind dobândă anuală de 3% şi, dacă depunerea anuală e de minimum 12.000 de lei, de o primă de 600 de lei. Observaţiile imediate sunt că promisele conturi individuale înseamnă în realitate un cont unic (plăţile se vor face ordin de plată cu numele, prenumele şi CNP-ul copilului) şi că statul se va folosi de bani până la majoratul copilului, altfel zis, se va împumuta de la copii.

Tot în zona reacţiilor din mediul politic faţă de situaţii curente ale şcolii se înscriu şi semnalele privind funcţionarea defectuoasă a programului ,,Masa caldă“. Deputata Cristina Iurişniţi (USR) semnalează că în 13 şcoli din totalul de 50 incluse în program elevii nu beneficiază de această masă. Interpelând Ministerul Educaţiei Naţionale, deputata semnalează că a primit ca răspuns enumerarea următoarelor cauze ale disfuncţionalităţii programului: „Nefinalizarea de către autorităţile locale a procedurilor de achiziţie; neimplicarea autorităţilor locale; lipsa de personal din şcoli“. Deputata face o apreciere valabilă şi în sens larg, pentru sistemul educaţional: „Fără o administraţie locală de calitate care să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii, care să militeze pentru o educaţie de calitate şi pentru oferirea de şanse egale pentru elevi şi tineri, educaţia din România nu va putea fi reformată. Proiectele bune de la centru, pentru a deveni realitate, au nevoie de o susţinere permanentă din partea primăriilor şi a consiliilor locale“.

F. IONESCU